După ce un transport umanitar către Gaza a fost oprit recent de către forțele israeliene, Europa pare să dea semne că își schimbă atitudinea față de Israel. Este însă probabilă sau dezirabilă o astfel de schimbare, iată principala întrebare din reportajul ARTE Săptămânal.
Europa pare să înceapă în sfârșit să își înăsprească atitudinea față de Israel – cel puțin tonul se schimbă, asta după ce o navă de ajutor umanitar a fost interceptată de forțele de securitate israeliene. Reprezintă acest moment un punct de cotitură important sau este doar o reacție tardivă?
Deși o acțiune comună se dovedește deocamdată dificilă, Uniunea Europeană ia în calcul aplicarea unor sancțiuni țintite, suspendarea acordurilor comerciale și restricții privind vânzarea de armament. Detalii în videoul de mai jos.
CONTEXT:
Relația dintre Uniunea Europeană și Israel traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, pe fondul crizei umanitare din Gaza și al divergențelor dintre statele membre privind direcția politicii externe europene.
Relațiile dintre UE și Israel au fost construite pe baza Acordului de Asociere semnat în 1995 și intrat în vigoare în 2000. Acest parteneriat strategic s-a dezvoltat pe mai multe paliere: schimburi comerciale intensive, dialog politic regulat și cooperare în sectoare cheie precum educația, cercetarea științifică și protecția mediului. Dar această relație se desfășoară sub condiția respectării drepturilor omului și a normelor democratice, principii definitorii pentru politica externă a Uniunii. Escaladarea conflictului din Gaza a pus aceste valori la încercare.
Tensiuni pe fond de criză: În urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023, liderii europeni au condamnat fără echivoc violențele și au susținut dreptul Israelului la autoapărare, solicitând totodată respectarea dreptului internațional umanitar. În același timp, Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul față de soluția bazată pe coexistența a două state – Israel și Palestina – care să trăiască în pace, în frontiere sigure și recunoscute, conform rezoluțiilor ONU. Soluția „celor două state”, fundament al poziției UE în Orientul Mijlociu, rămâne obiectivul oficial al blocului comunitar, chiar dacă guvernul de la Ierusalim o respinge tot mai vocal.
Pe de altă parte, ofensiva militară a Israelului în Gaza a generat o criză umanitară profundă: mii de civili uciși, infrastructură distrusă și ajutor umanitar blocat. Reacțiile din Europa nu au întârziat să apară. În mai 2025, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a anunțat lansarea unei evaluări oficiale a respectării Acordului de Asociere, invocând posibile încălcări ale drepturilor omului.
Ce permite Acordul de Asociere: Articolul 2 al Acordului stipulează că respectarea drepturilor omului este o „componentă esențială” a relațiilor bilaterale. Dacă acest principiu este încălcat, UE are la dispoziție instrumente juridice pentru a suspenda, parțial sau total, înțelegerile existente. O astfel de măsură ar fi fără precedent în relația cu Israelul, dar nu ar constitui o premieră în politica externă a Uniunii. Această clauză a devenit subiect de dezbatere intensă, întrucât state precum Spania, Irlanda, Franța și Țările de Jos susțin suspendarea acordului, în timp ce Germania, Austria, Ungaria și Cehia pledează pentru menținerea dialogului și a parteneriatului, invocând inclusiv responsabilitatea istorică față de Israel.
Această polarizare limitează marja de acțiune a Bruxelles-ului, care riscă să rămână un actor de plan secund într-un conflict unde alți jucători globali, precum SUA, ONU sau Liga Arabă, își exercită mai eficient influența.
Pe de altă parte, frustrarea față de imobilismul diplomatic european a dus la inițiative unilaterale. În timp ce Irlanda, Spania, Norvegia și Slovenia recunosc oficial statul Palestina, alte state, printre care Franța și Belgia, analizează luarea unor decizii similare. Astfel de gesturi reflectă o tendință crescândă de asumare națională a unor poziții externe în lipsa unui consens european.
Interese vs. principii: Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Israel are la bază relațiile comerciale de miliarde de euro anual, cu accent pe tehnologie, securitate cibernetică și inovație. O eventuală suspendare a Acordului ar avea costuri economice semnificative și ar semnala o ruptură diplomatică majoră. Cu toate acestea, experții amintesc că Uniunea Europeană a aplicat în trecut sancțiuni similare unor state precum Belarus sau Rusia, pe criterii legate de respectarea drepturilor omului.
În acest moment, criza din Gaza reprezintă un test major pentru coerența și credibilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește politica sa externă. Dincolo de apelurile la echilibru sau la abordarea concreată a complicatei realități geopolitice, Bruxelles-ul se confruntă cu dilema clasică: cum să apere principiile care stau la baza proiectului european fără a își pierde relevanța strategică într-o regiune esențială. În mod incontestabil, fără o poziție comună clară, riscul este ca vocea Europei să devină tot mai marginală într-un conflict care cere decizii ferme și consecvente.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
