Instituțiile de aplicare a legii din România nu reușesc să combată infracțiunile online, șocante de cele mai multe ori, și să oprească părinții, inclusiv mamele, să-și exploateze sexual copiii în scopuri financiare, se arată într-o investigație BIRN. Avertizare! Acest articol conține detalii ale abuzurilor care pot afecta emoțional cititorii
Românii sunt mândri că au una dintre cele mai rapide și fiabile rețele de internet din lume, dar rareori au ceva bun de spus despre sistemul de justiție șubred din țară.
Combinația acestor două elemente a permis înflorirea unor realități tulburătoare ale lumii virtuale. Abuzarea sexuală a copiilor în mediul online este unul dintre ele.
Este un subiect despre care puțini vorbesc, așa cum a descoperit BIRN într-o investigație care s-a concentrat pe una dintre cele mai greu de acceptat forme ale sale: mame care își abuzează pe bani propriii copii pentru clienți din străinătate.
Numărul acestor cazuri este mic, dar suficient pentru a surprinde chiar și experții în protecția copilului contactați pentru acest articol. Românii par să nu fie conștienți de faptul că astfel de abuzuri au loc. Tăcerea hrănește o dăunătoare cultură a ignoranței, iar una dintre cele mai sărace țări din UE nu reușește să protejeze acești copii.
Abuzul asupra copiilor pentru profit nu este, desigur, doar o problemă a României. Autoritățile din întreaga lume se luptă să combată acest fenomen, dar infractorii par adesea cu un pas înainte. Criptarea online, lăudată de apărătorii drepturilor la intimitate, este recenta lor armă.
În România, însă, chiar și atunci când abuzurile asupra minorilor sunt descoperite, autoritățile de aplicare a legii sunt insuficient pregătite pentru a le face față, spun experții în domeniu. Finanțarea insuficientă, investigațiile lente, posturile de procuror neocupate și lipsa de îndrumare pentru judecători înseamnă că pedepsele pot varia considerabil și sunt adesea blânde conform standardelor internaționale.
Alertat inițial de o știre din SUA care menționa abuzatori români, BIRN a analizat puținele date oficiale publicate despre materialele de abuz sexual asupra copiilor (CSAM), un termen pe care organizația de poliție europeană Europol îl preferă față de „pornografie infantilă” pentru a sublinia că minorii nu pot consimți niciodată să fie victime.
BIRN a descoperit în România o creștere a numărului de copii abuzați sexual de propriii părinți în scopuri financiare, cu multe dintre victime lăsate ulterior să trăiască sub același acoperiș cu agresorii lor, ceea ce experții în protecția copilului au considerat a fi cel mai grav eșec al statului.
De la câteva cazuri făcute public de autorități în urmă cu 15 ani, numărul acestora a crescut la o medie de 50 pe an în perioada 2022 – 2024, conform datelor Ministerului Public.
Adesea, autoritățile străine sunt cele care fac lumină asupra a ceea ce se întâmplă în România.Când Secția pentru Crime Violente împotriva Copiilor din cadrul FBI a început în 2015 să investigheze un grup de 20 de bărbați, toți condamnați ulterior, a descoperit un grup de mame române, multe cunoscându-se între ele și unele înrudite, care își violau propriii nou-născuți și bebeluși pentru bani.
Una dintre mamele care au jucat un rol important a fost Elena. BIRN nu a folosit numele complete ale celor implicați pentru a proteja identitatea copiilor.
Născută în 1991, ea s-a căsătorit la scurt timp după liceu și, de la vârsta de aproximativ 18 ani, a încercat să câștige bani rapid făcând spectacole sexuale cu soțul ei la un studio de video-chat. Banii nu erau mulți, iar concurența era acerbă.
Elena și-a cumpărat un computer pentru a-și lansa propriile spectacole solo de acasă, mai întâi în București și mai târziu în Vărăști, un sat în care familia s-a mutat în afara capitalei. În primăvara anului 2013, tânăra mamă a rămas însărcinată a doua oară. În loc să-i pună capăt carierei, acest lucru a impulsionat-o, deoarece a găsit o piață profitabilă de bărbați dornici să vadă femei însărcinate angajate în activități sexuale solo.
Top 10 țari care găzduiesc CSAM. Sursa: Internet Watch Foundation
Furnizorul de video-chat al Elenei i-a închis contul din cauza conținutului abuziv, așa că a trecut la Skype, serviciul de chat al Microsoft. Bărbați din SUA, Canada, Belgia și Olanda i-au spus că vor plăti bani grei pentru a o vedea pe ea și pe copil împreună odată ce se va naște. Elena a fost de acord. Fiica ei avea doar patru luni când au început abuzurile. Principalii ei clienți au fost un bucătar în vârstă de 40 de ani din Carolina de Sud, și un individ în vârstă de 58 de ani din Dallas, Texas. Ambii au cheltuit zeci de mii de dolari pentru a o vedea pe ea și pe alte mame române abuzându-și nou-născuții și bebelușii.
În octombrie 2015, cu FBI la ușa lui, bucătarul a aruncat un hard disk de 500 GB în toaletă, dar nu a reușit să distrugă dovezile incriminatorii, potrivit declarațiilor Biroului Federal. Faptul că a înregistrat sesiunile de abuz, a ajutat la condamnarea sa în 2018 la 40 de ani de închisoare pentru participarea la o rețea internațională de pornografie infantilă. Elena a fost arestată în ianuarie 2016 și condamnată pentru viol, pornografie infantilă și trafic de minori, o acuzație care includea forțarea acestora în prostituție sau alte forme de exploatare sexuală.
Elena și-a abuzat fetița live pe Skype timp de un an și jumătate, câștigând în jur de 100 de dolari americani pentru fiecare sesiune, unele cu durata și de 16 minute. În dormitorul familiei, cu un poster al lui Isus privind spre patul unde se filma și un ursuleț maro de pluș pe o noptieră, ea și-a violat copila spre satisfacția clienților din străinătate, după cum reiese din documentele de la instanță.
Potrivit legislației române, violul include orice formă de penetrare sexuală, iar începând cu anul 2024, acesta include și orice tip de abuz sexual asupra unei persoane sub 16 ani, dacă agresorul este cu cel puțin cinci ani mai în vârstă.
La proces, Elena și-a învinuit clienții și a declarat că soțul ei a forțat-o să se prostitueze și să își exploateze fiica în scopuri financiare, acuzații pe care acesta le-a negat și pentru care nu a fost urmărit penal.
Femeia a fost condamnată la puțin peste șase ani de închisoare, pedeapsa fiind redusă de la nouă ani după ce a oferit informații despre clienții săi. A fost decăzută din drepturile părintești, ceea ce înseamnă că autoritățile vor fi implicate în toate deciziile viitoare legate de copiii ei. De obicei, acest lucru implică plasarea copilului în sistemul de protecție, dar uneori sunt permise vizite.
A fost eliberată în 2020. La scurt timp după, presa locală a relatat că soțul ei a reprimit-o împreună cu copiii. În timpul arestului mai născuse o dată. Agenția locală de protecție a copilului a declarat pentru BIRN că familia s-a mutat din județ și că i-a pierdut urma. Autoritățile din noua lor zonă de reședință s-ar putea să nu cunoască istoricul familiei. Se pare că este destul de ușor să scapi de sub radarul instituțiilor și să eludezi restricțiile privind autoritatea părintească.
Abuzul sexual maternal. Un tabu
Experții în protecția copilului spun că societatea românească rămâne, în mare parte, tăcută în privința abuzului sexual asupra minorilor.
„Trăim într-o cultură a învinovățirii victimelor și a rușinii. Vrem să păstrăm abuzurile ascunse,” a declarat Mihaela Dinu, psiholog la organizația Salvați Copiii România.
Andrei Marinescu coordonează linia telefonică anonimă pentru raportarea materialelor cu abuz sexual asupra copiilor, în cadrul aceleiași organizații. El spune că acest serviciu este esențial, deoarece mulți oameni sunt reticenți în a raporta oficial abuzurile și nu vor să depună mărturie în instanță. Marinescu este convins că doar campaniile de conștientizare pot scoate la lumină problema într-o societate care preferă să închidă ochii.
„Abuzul sexual, care implică atât vătămare fizică, cât și emoțională, este un subiect tabu în cadrul familiilor,” a spus el.
Majoritatea abuzatorilor sunt bărbați, dar mulți români par să nu fie conștienți de numărul mic, dar tulburător, de abuzuri comise de femei, în special asupra propriilor copii. Faptul că un astfel de comportament este inacceptabil este tocmai ceea ce le oferă unor clienți satisfacție.
„Îmi plac spectacolele cu copii pentru că sunt tabu,” le-a spus Justin McKinley din Florida anchetatorilor americani, potrivit documentelor din instanță. El a cheltuit aproximativ 40.000 de dolari într-un an (2014–2015) pentru a viziona abuzuri asupra copiilor pe Skype, spunând că prefera România datorită internetului său performant.
România se clasează adesea în topul mondial în ceea ce privește viteza internetului și conectivitatea, depășind multe țări dezvoltate. Dar se află și în top zece mondial pentru găzduirea de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor.
Cel puțin trei femei din România și-au violat bebelușii pentru McKinley: Elena, Lucia și cumnata ei, Natalia, ambele din București. Lucia și-a abuzat fiica de când aceasta avea o lună. Când fata a împlinit doi ani, tatăl ei s-a alăturat pentru a realiza cel puțin 129 de spectacole sexuale, pentru care cuplul a primit în jur de 20.000 de dolari. Când Elena a fost arestată, Lucia și-a sunat clienții pentru a le cere să distrugă orice probă incriminatoare, astfel încât numărul sesiunilor de viol ar putea fi mai mare. Natalia a câștigat peste 50.000 de dolari în 2014-2015, o sumă impresionantă pentru România.
Un raport din 2022 al Universității din Massachusetts Amherst din SUA arată că puține studii s-au concentrat pe femeile infractoare sexual, dar subliniază că acestea „sunt mai predispuse să-și abuzeze propriii copii sau pe cei aflați în grija lor”.
Cu cât victima este mai mică, cu atât abuzul poate fi mai greu de detectat. Odată ce copiii ajung la școală, profesorii și alte persoane din afara familiei sunt mai predispuși să observe eventuale probleme.
Unele mame condamnate, precum Elena, au încercat să folosească vârsta fragedă a victimelor ca apărare, susținând că acestea ar fi prea mici pentru a-și aminti ce li s-a întâmplat.
Dr. Gabriel Balaci, lector la Facultatea de Psihologie a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, a lucrat și cu pedofili, și copii abuzați ca psihoterapeut. El a explicat că, pentru astfel de femei, copilul este doar un obiect și acestea nu realizează că ceea ce au făcut a fost abuz.
„Instinctul lor matern este atrofiat și simt un sentiment de seducție față de clienții lor. Primirea de bani le validează comportamentul și se laudă vecinilor cu banii pe care îi fac, în timp ce păstrează tăcerea asupra modului în care i-au câștigat”, a spus el.
„Totul a fost un joc. Nu m-am simțit niciodată excitată sexual. Singurul scop a fost să câștig bani frumoși”, a declarat Elena în timpul procesului.
Continuarea acestei investigații, în limba română, este disponibilă pe Newsromania.net. Textul în limba engleză este disponibil aici.
Acest articol a fost realizat în cadrul programului Fellowship for Journalistic Excellence, susținut de Fundația ERSTE, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editare de Richard Meares.
