La 5 ani după pandemie, s-au îmbunătățit în vreun fel condițiile de muncă pentru curieri și livratori? Vor căpăta acești lucrători mai multe drepturi în urma adoptării unei directive europene în acest sens? Răspunsuri le aflați într-un reportaj video ARTE Săptămânal
Îi vedeți pedalând pe ploaie, pe lapoviță sau pe caniculă. În spatele fiecărei comenzi plasate se află oameni care lucrează târziu, adesea pe un salariu mic. În toată Europa, lucrătorii din „gig economy” muncesc în condiții grele, adesea expuși riscurilor și exploatării. Mulți sunt imigranți vulnerabili, forțați să închirieze conturi pentru diverse aplicații pentru livrări ca să muncească. Dar unii curieri iau atitudine. Spre exemplu, cei din Germania protestează pentru salarii mai bune și protecție. O nouă lege valabilă la nivelul UE promite mai multe drepturi pentru acești muncitori, dar va reuși această să schimbe realitatea?
CONTEXT:
La cinci ani după izbucnirea pandemiei – un moment definitoriu pentru sectorul livrărilor – situația curierilor și livratorilor din Europa evidențiază o transformare importantă, dar fragmentată. Reformele legislative au adus promisiuni de protecție mai bună, însă pe teren, realitățile diferă semnificativ de la o țară la alta.
Reformele legislative: un pas înainte
La nivelul UE, Directiva privind munca prin intermediul platformelor digitatele (Platform Work Directive) prevede o prezumție legală de angajare, ceea ce înseamnă că persoanele care lucrează prin platforme digitale vor fi considerate în mod implicit angajați, nu freelanceri, dacă îndeplinesc anumite condiții (controlul platformei, stabilirea orelor de lucru etc). Acordul final, adoptat în 2024, le permite astfel lucrătorilor să acceseze drepturi precum salariul minim, concediu plătit și asigurări sociale—regăsite anterior doar pentru angajați.
Mai mult, câteva state membre au adoptat și măsuri naționale:
- Spania a introdus legea „Riders” încă din 2021, impunând prezumția legală a angajării și dreptul la transparență în privința algoritmilor care le controlează munca.
- Malta (2022) și Belgia (Pactul privind munca, 2023) au adoptat legislații similare, menite să combată clasificarea greșită ca freelanceri.
- În Croația, a fost propusă o responsabilitate comună între platforme și intermediari, ca răspuns la o problemă similară.
Sindicate, negocieri și dialog social
Inițiative de negociere colectivă au înregistrat progrese: în Cipru, muncitorii Wolt au semnat un acord colectiv (iulie 2024), iar în Spania, reprezentanți ai Foodora au făcut pași în direcția transparenței și remunerării decente. Totuși, multe platforme au rămas lente în a accepta dialogul sindical real și consistent.
Unele companii au luat inițiative – de exemplu, Glovo a lansat în 2021 un „Couriers Pledge”, promițând câștiguri echitabile, asigurări de siguranță și un proces transparent de comunicare, dar fără garanții de negociere colectivă.
În Italia, un judecător a cerut comuniune cu sindicatele pentru discuții urgente privind riscurile cauzate de caniculă extremă, după ce Glovo fusese criticată pentru bonusuri insuficiente acordate curierilor.
În schimb, în Regatul Unit, compania EVRi (fostă Hermes) a introdus pensionare automată pentru curierii „Self-Employed Plus” și garanția unui salariu minim, concedii plătite și pensie – cu păstrarea flexibilității. Totuși, în 2025, firma s-a confruntat cu acuzații grave, inclusiv ‘contracte de tip şofer-sclav’, atrăgând critici din partea unui parlamentar britanic.
Studiile empirice din Polonia evidențiază o dublă situație: mulți curieri apreciază autonomia și flexibilitatea muncii prin aplicație, dar rămân vulnerabili din cauza imprevizibilității veniturilor, controlului digital strict și senzației de instabilitate.
În Grecia, sindicatele au semnalat condiții în scădere—livratori plătiți insuficient, obligați să muncească mai mult, fără protecție adecvată, expuși violenței și evitării contribuțiilor la securitatea socială.
Concluzie: În linii mari, se pot identifica măsuri legislative și presiuni pozitive care promit o schimbare reală—în special prin reîncadrarea legală a muncii prin platforme. Totuși, aplicarea practică rămâne inegală: unele țări și companii au făcut pași concreți, altele încă tratează livratorii ca entități precare, fără acces real la drepturi fundamentale.
Condițiile s-au îmbunătățit, dar progresul este încă fragil, incomplet și depinde esențial de legislația națională, angajamentul platformelor și puterea colectivă a muncitorilor. În multe locuri, lupta încă nu s-a încheiat.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
