În ultimele luni, două state membre UE s-au aflat în centrul unor scandaluri privind abuzul în privința fondurilor europene post-COVID și agricole. Mai multe detalii, într-un material video ARTE Săptămânal.
Scandaluri majore în Polonia și Grecia: fondurile europene, în special cele post-COVID sau destinate agriculturii, au fost deturnate pentru a finanța produse de lux precum iahturi sau saune. În acest context, oficialii de la Bruxelles caută soluții pentru a preveni astfel de abuzuri.
CONTEXT:
În ultimele luni, două state membre ale Uniunii Europene – Polonia și Grecia – au devenit scena unor scandaluri răsunătoare legate de deturnarea fondurilor europene destinate redresării post-COVID și agriculturii. Sub privirile atente ale Comisiei Europene, ies acum la iveală riscuri serioase de fraudă și de folosire abuzivă a banilor publici, în timp ce oficialii de la Bruxelles caută soluții urgente pentru a restabili încrederea.
Polonia: relaxare cu efecte explozive
Polonia a primit aproape 60 de miliarde de euro prin intermediul „Recovery and Resilience Facility”, pilonul financiar al planului european post-pandemie. Dacă vechea administrație blocase accesul la acești bani, guvernul condus de Donald Tusk i-a deblocat după victoria electorală din 2023.
În vara lui 2025, un site oficial a publicat o hartă interactivă cu beneficiarii subvențiilor din Planul Național de Redresare (KPO). Descoperirile presei și ale cetățenilor au creat consternare și indignare: unele companii au folosit fondurile pentru achiziții de-a dreptul scandaloase – iahturi, saune, mobilier extravagant, cabine de bronzat, aparate de cafea și chiar un „club pentru swingeri”.
Reacțiile nu au întârziat. Ministrul Fondurilor a suspendat toate plățile – în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de zloți (282 milioane de euro) – până la finalizarea unui audit detaliat. „Fiecare ban va fi verificat”, au promis oficialii de la Varșovia.
În același timp, la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut explicații și a avertizat că, în lipsa unor măsuri ferme la Varșovia, cazul ar putea ajunge pe masa EPPO (Parchetul European) și OLAF (Oficiul Antifraudă). În plan intern, președintele Karol Nawrocki a criticat dur cheltuirea banilor europeni pe „saune, solarii și aparate de cafea”, insistând că fondurile trebuie să susțină redresarea economică a familiilor poloneze.
Grecia: de la fermieri fictivi la sancțiuni record
Dacă în Polonia problema a fost lipsa unui control clar asupra cheltuielilor, Grecia s-a confruntat cu o fraudă agricolă de amploare. Potrivit EPPO, peste 100 de „fermieri fantomă” au solicitat subvenții între 2017 și 2022, raportând terenuri și animale inexistente prin agenția de stat pentru agricultură OPEKEPE, astăzi desființată.
Consecințele politice au fost imediate: cinci oficiali de rang înalt, printre care și fostul ministru al Agriculturii Makis Voridis, au demisionat. Premierul Kiriakos Mitsotakis a anunțat formarea rapidă a unei echipe speciale care să clarifice situația și să garanteze aplicarea strictă a legislației europene.
Bruxelles-ul a reacționat dur, impunând Greciei o amendă record de 392,2 milioane de euro și reducând viitoarele subvenții agricole cu 5%, invocând lipsa de organizare și de control în cadrul OPEKEPE. În plus, EPPO a transmis parlamentului elen documente privind posibila implicare penală a unor foști miniștri, însă Constituția prevede că doar parlamentul îi poate investiga.
Alertă la Bruxelles
Scandalurile din Polonia și Grecia nu sunt cazuri izolate. În 2023, OLAF a recomandat recuperarea a peste un miliard de euro din fraude și nereguli în întreaga Uniune. Iar la o conferință desfășurată la Atena în noiembrie 2024, experții europeni au subliniat necesitatea folosirii tehnologiilor digitale, a inteligenței artificiale și a cooperării transfrontaliere pentru a combate fraudele sofisticate care vizează bugetul comunitar.
Cazurile recente au scos în evidență vulnerabilități majore în gestionarea fondurilor europene, în special atunci când presiunea de a cheltui rapid – cum a fost în perioada post-pandemie – a subminat mecanismele de control. Bruxelles-ul răspunde cu anchete, amenzi, suspendări de plăți și apeluri la digitalizare și transparență. Este suficient?
Însă o întrebare rămâne: vor fi aceste măsuri suficiente pentru a restabili încrederea publică? Europenii, care finanțează aceste programe prin contribuțiile lor, așteaptă rezultate concrete – nu iahturi, saune sau alte simboluri ale risipei pe bani publici.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
