Și anul acesta incendiile de vegetație din Europa au fost mult prea numeroase și devastatoare în același timp. Situația actuală impune o schimbare a modului în care acționăm în fața acestor incendii. Detalii în materialul video ARTE Europa Săptămânal.
Incendiile de vegetație nu mai sunt limitate doar la țările mediteraneene însorite. Acum apar tot mai la nordul continentului european, fiind afectată chiar și Scoția, spre exemplu. Experții în gestionarea incendiilor spun că finanțările ajung unde nu trebuie: prea mult pentru stingerea lor și prea puțin pentru prevenție. Între timp, în Europa, sezonul incendiilor devine tot mai lung și cu efecte letale.
CONTEXT:
Anul 2025 a devenit anul cu cele mai mari devastări cauzate de incendii forestiere în Europa, depășind orice record de până acum. Până la 26 august, suprafaţa arsă în Uniunea Europeană a atins 1,028 milioane hectare – ce reprezintă un teritoriu mai mare decât Cipru, spre exemplu -, depășind recordul anterior din 2017, de 998.000 hectare afectate.
Spania și Portugalia au fost cele mai lovite de incendii, având aproximativ două treimi din totalul suprafețelor afectate. În Portugalia s-a înregistrat unul dintre cele mai mari incendii din istorie, cel din Piodão, care a mistuit peste 60.000 hectare înainte de a fi stins. Să mai spunem că Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat de nu mai puțin de 18 ori.
Emisiile de CO₂ generate au atins 38 de milioane de tone – un nou record negativ pentru acest moment al anului – și ar putea, până la final sezonului, să depășească recordul anual de 41 de milioane de tone. Alte estimări indică aproximativ 37 milioane tone, comparabile cu emisiile anuale ale unei țări precum Suedia.
Fenomenul incendiilor a fost stimulat de un val de căldură extrem de puternic în Peninsula Iberică, care, în doar 16 zile, a generat condițiile necesare pentru izbucnirea și propagarea rapidă a incendiilor. Schimbările climatice au fost acel factor suplimentar care a amplificat riscul: condițiile de foc au devenit de 10 ori mai probabile, iar intensitatea incendiilor a crescut cu 22 % față de perioada preindustrială, arată mai multe studii.
În plus, mai există un fenomen care contribuie la creșterea numărului și a intensității incendiilor: depopularea rurală. Terenuri agricole abandonate s-au transformat acum în vegetație uscată, neîntreținută, care funcționează ușor ca un combustibil uscat. Acest efect a permis incendiilor să crească atât de mult în impact negativ.
Cauze clare – efecte dramatice
- Simptom al schimbărilor climatice: veri mai lungi, toride și uscate, asociate cu valuri de căldură tot mai frecvente.
- Greșeli de gestionare: tratarea necorespunzătoare a vegetației acumulate, degradarea terenurilor și defrișările necontrolate contribuie la acumularea de material inflamabil.
- Depopulare rurală: terenuri agricole nefolosite nu mai oferă protecție naturală, iar comunități locale devin mai vulnerabile.
- Acţiune umană: cu intenție sau din neglijențe: 96 % din incendiile identificate au cauze umane, nu naturale, arată rapoartele oficiale.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
