Spania este țara unde tinerii rămân cel mai mult timp alături de părinți, chiar dacă a cam venit vremea să devină independenți. De ce se întâmplă asta și cât de răspândit este ”sindromul cangur” în restul țărilor europene, într-un video de tip explainer realizat de ARTE
A devenit oarecum ceva normal să stai cu părinții până la o vârstă înaintată.
Núria se numără printre cei 66% din tinerii spanioli cu vârste între 18 și 34 de ani care stau încă la părinții lor, mult timp după ce ar trebui să devină independenți. Să fie vorba de cocoloșire, de amânarea asumării responsabilităților sau pur și simplu de motive economice sau sociale? Și cât de răspândit este acest fenomen și în alte țări din Europa?
CONTEXT:
I se spune popular „sindromul cangur” și descrie tendința tinerilor adulți de a rămâne mult timp în casa părintească sau de a reveni după o perioadă de autonomie („boomerang generation”). În Europa, fenomenul are o componentă structurală, nu doar culturală: prețurile locuințelor, chirii tot mai mari, instabilitatea joburilor de intrare în piața muncii și costul vieții împing ieșirea din cuibul familial spre vârste mai ridicate.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2023 vârsta medie la care tinerii au părăsit casa părinților în UE a fost 26,3 ani. Diferențele între state sunt însă mari: recorduri peste 30 de ani în Croația (31,8), Slovacia (31,0), Grecia (30,6), Spania (30,4), Italia și Bulgaria (ambele 30,0), față de sub 23 de ani în Finlanda (21,4), Suedia (21,8), Danemarca (21,8) și Estonia (22,8). Aceste extreme sunt relativ stabile în timp și reflectă atât piața locuințelor, cât și normele familiale din Nordul și Sudul/Estul Europei.
România se situează ușor peste media UE, dar sub țările sudice: 27,7 ani este vârsta medie raportată pentru 2022, menținută ca reper și în relatările din anul următor. Presa românească care citează Eurostat arată că 27,7 ani este cel mai scăzut nivel al ultimului deceniu, însă tot peste media europeană. Tot la nivel european, bărbații pleacă în medie mai târziu decât femeile (27,3 vs. 25,4 ani în 2022), decalaj existent în toate statele – în România fiind printre cele mai pronunțate.
Contextul locativ apasă puternic pe tranziția la viața pe cont propriu. Supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor (15–29 ani) este cu 9,2 puncte procentuale peste cea din populația totală în UE. România se remarcă negativ: 59,4% dintre tinerii români locuiesc în spații supraaglomerate (2023) – cel mai ridicat procent din UE. În astfel de condiții, chiar dacă dorința de autonomie există, „ieșirea” se amână, iar coabitarea cu părinții devine soluția de avarie.
Pandemia și criza costului vieții au întărit trendul. Eurofund notează că mulți tineri au revenit în casa părintească din motive economice sau de sănătate, iar cei mai afectați emoțional au fost studenții mai în vârstă care s-au întors acasă. Recuperarea e inegală, iar presiunile pe chirii persistă, alimentând „sindromul cangur” în statele unde sprijinul public pentru locuire și piața muncii de început de carieră sunt mai fragile.
În concluzie, „sindromul cangur” în Europa este mai degrabă un barometru socio-economic decât un moft generațional. Țările nordice, cu piețe de închiriere funcționale, politici de locuire și burse/ajutoare pentru tineri, înregistrează plecări timpurii din cuibul familial. Sudul și o parte din Est – inclusiv România – rămân cu plecări mai târzii, împinse de prețuri, venituri modeste și supraaglomerare. Politicile care pot grăbi tranziția: creșterea ofertei de locuințe accesibile, stimulente pentru chirii, salarii de intrare mai competitive și sprijin țintit pentru studenți și tinerii angajați.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
