După ani buni în care au tot contractat împrumuturi, țările Uniunii Europene au acumulat datorii de circa 14.822 de miliarde de euro. Despre implicațiile acestei situații, într-un material video ARTE Europa Săptămânal.
Datoria publică în blocul Uniunii Europene a ajuns la o cifră record: nu mai puțin de 14.822 de miliarde de euro.
În aceste condiții, guvernele UE apelează din nou la o strategie verificată: reducerea cheltuielilor. Pentru multe țări însă, acest lucru înseamnă creșterea măsurilor de austeritate. Ce se poate face în aceste condiții?
CONTEXT:
Datoria publică a statelor membre ale Uniunii Europene a urcat la un nivel istoric de 14.822 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date statistice publicate la Bruxelles. Este o cifră care depășește toate recordurile precedente și care ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea finanțelor publice, într-un moment în care Europa se confruntă cu încetinirea creșterii economice, presiuni sociale și un context geopolitic tensionat.
Pentru a contracara riscurile generate de deficitul excesiv și de costurile tot mai mari ale împrumuturilor, guvernele naționale revin la o strategie deja testată în urmă cu un deceniu: reducerea cheltuielilor publice. Însă, în multe cazuri, acest lucru echivalează cu noi măsuri de austeritate, ceea ce reaprinde dezbateri politice și sociale în numeroase state membre.
Creșterea datoriei: efect al pandemiei și al crizelor succesive
Nivelul uriaș al datoriei publice europene nu a apărut peste noapte. În ultimii cinci ani, Uniunea a trecut printr-o serie de crize care au forțat guvernele să cheltuiască masiv. Pandemia de COVID-19 a determinat investiții record în sisteme medicale și scheme de sprijin pentru economie. Apoi, războiul din Ucraina a generat costuri uriașe cu securitatea, sprijinul militar și umanitar, dar și cu protejarea populației în fața prețurilor explozive la energie.
La acestea s-au adăugat programe de redresare finanțate prin împrumuturi comune, precum celebrul NextGenerationEU, care a ridicat nivelul datoriei publice în mai multe state. Creșterea dobânzilor pe piețele internaționale, ca răspuns la inflație, a făcut ca povara financiară să fie și mai greu de gestionat.
Strategia reducerii cheltuielilor
În acest context, tot mai multe guverne din UE au anunțat măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Acestea variază de la înghețarea salariilor în sectorul bugetar, până la limitarea programelor sociale și amânarea unor proiecte de investiții.
Germania, considerată motorul economic al Uniunii, a adoptat deja un plan strict de consolidare bugetară după ce Curtea Constituțională de la Karlsruhe a impus limite clare privind deficitul. Italia, a treia economie a zonei euro, se confruntă cu presiuni intense ale piețelor financiare, iar guvernul de la Roma a fost obligat să reducă subvențiile și să majoreze unele taxe.
În Grecia, Spania și Portugalia – țări care au trecut prin dureroase programe de ajustare după criza datoriilor din 2010 – termenul de „austeritate” reapare în discursul public, deși guvernele încearcă să-l evite pentru a nu reaprinde tensiunile sociale.
Austeritatea, o rețetă contestată
Însă revenirea la austeritate stârnește deja critici. Economiști și lideri sindicali avertizează că tăierile de cheltuieli riscă să afecteze tocmai sectoarele vitale pentru viitorul Uniunii: educația, sănătatea și investițiile în tranziția verde și digitală.
„Reducerea cheltuielilor poate aduce echilibru pe termen scurt, dar riscă să frâneze creșterea economică și să amplifice nemulțumirile sociale”, afirmă un raport recent al unui think tank economic de la Bruxelles. Documentul atrage atenția că Europa se află într-o competiție globală cu Statele Unite și China, iar subfinanțarea inovării ar putea accentua decalajele.
Deja, în mai multe capitale europene, sindicatele au organizat proteste împotriva noilor planuri de austeritate. La Paris și Madrid, mii de angajați din sectorul public au ieșit în stradă pentru a reclama scăderea puterii de cumpărare și presiunea fiscală crescândă.
Încercări de echilibru
Uniunea Europeană se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, Comisia de la Bruxelles insistă asupra respectării regulilor fiscale și a limitării deficitului bugetar la 3% din PIB, conform Pactului de Stabilitate. Pe de altă parte, liderii politici naționali trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor și să evite repetarea crizei sociale de acum un deceniu, când politicile de austeritate au dus la șomaj ridicat și valuri de proteste.
Unele state încearcă să găsească un echilibru între reducerea cheltuielilor și stimularea economiei. Franța, de pildă, a decis să reducă subvențiile generale la energie, dar să păstreze scheme țintite pentru categoriile vulnerabile. În Polonia și România, guvernele au anunțat pachete mixte: ajustări fiscale combinate cu investiții din fonduri europene, menite să susțină sectoarele strategice.
Ce urmează?
Experții avertizează că, fără o coordonare clară la nivel european, politicile naționale riscă să fie incoerente și să producă efecte inegale. Țările cu datorii ridicate, precum Italia sau Franța, sunt cele mai expuse la presiuni externe, în timp ce statele nordice, cu finanțe solide, își permit politici mai relaxate.
„Este nevoie de o dezbatere sinceră despre viitorul politicii fiscale în UE. Nu putem doar să repetăm tiparele trecutului. Dacă austeritatea devine singura soluție, există riscul de a sacrifica obiective strategice majore”, avertizează un oficial european sub protecția anonimatului.
Cu datoria publică ajunsă la un record istoric, Uniunea Europeană intră într-o perioadă de testare a coeziunii sale interne. Modul în care guvernele vor reuși să combine disciplina fiscală cu menținerea încrederii cetățenilor va fi decisiv pentru stabilitatea economică și politică a întregului bloc comunitar.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
