De la izbucnirea conflictului din Ucraina, în România au intrat – fără a fi doborîte – nu mai puțin de 11 drone aeriene rusești. Despre ultimul incident de acest fel s-a discutat mult în ultimele zile. Sînt însă alte cîteva pericole majore legate de dronele rusești și pentru care România nu are în clipa de față mecanisme optime de apărare, reiese dintr-un interviu cu George Scutaru, CEO al New Strategy Center.
Informația pe scurt
- O dronă navală folosită de Rusia a lovit recent o navă ucraineană în zona Deltei Dunării, foarte aproape de granița cu România. Marina rusă poate opera acum drone navale pe ape interioare, ocolind barierele naturale și frontierele maritime, și poate amenința direct linia economică vitală a României către Marea Neagră prin porturile sale dunărene
- Zona economică exclusivă a României în Marea Neagră, care include proiectul Neptun Deep, nu este acoperită de articolul 5 al NATO, cel care se referă la principiul autoapărării colective. În aceste condiții, România va trebui să se apere singură de eventuale atacuri sau interferențe rusești în această zonă
- Hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, anunțat recent de către Uniunea Europeană, ar trebui să se deschidă cît mai repede, pentru a proteja zonele economice exclusive ale României și Bulgariei
Pericolul dronelor marine
”Odată ce (rușii) au început bombardarea infrastructurii ucrainene la Dunăre, respectiv porturile Reni, Ismail, Chilia, și România s-a confruntat cu prezența unor drone rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, spune George Scutaru. ”Ulterior, au început să apară cazuri în care noi am găsit fragmente de drone pe teritoriul românesc, unele cu încărcătură. Am constatat și explozia la sol a unor drone în proximitatea Dunării, la granița noastră cu Ucraina”. Datele oficiale confirmă acest lucru. Într-un comunicat de presă, pe 14 septembrie, Ministerul Apărării Naționale (MApN) arăta că din luna februarie a anului 2022, atunci când Rusia a declanșat conflictul armat în Ucraina, în apropierea granițelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone rusești.
Dintre acestea, în 38 de situații, au ajuns fragmente de drone pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situații drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României.
Un lucru despre care s-a discutat însă mult mai puțin este cel privind prezența dronelor navale rusești. Recent, pe 28 august, Rusia a lansat primul său atac reușit cu o dronă navală în interiorul Dunării, vizînd nava de recunoaștere ucraineană Simferopol, într-un atac atent planificat desfășurat la doar 200 de metri de granița cu România.
Locul unde a fost lovită nava ucraineană Simferopol / Sursa: NSC
Atacul rusesc, realizat cu un vehicul de suprafață fără echipaj (USV), a scufundat nava Simferopol — o navă-cheie pentru colectarea de informații — demonstrînd progresele rapide ale Moscovei în domeniul capacităților USV. O analiză a atacului realizată de New Strategy Center conchide că marina rusă poate opera acum drone navale pe ape interioare, ocolind barierele naturale și frontierele maritime, și poate amenința direct linia economică vitală a României către Marea Neagră prin porturile sale dunărene, esențiale nu doar pentru România, ci și pentru Ucraina, în ceea ce privește exporturile de cereale prin această cale navigabilă strategică.
”Este greu de stabilit trasabilitatea unui atac cu o dronă maritimă, pentru că este foarte greu să mai găsești resturi (…) Iar această dronă rusească n-a fost observată nici de ucraineni și, din cîte știu, nici de români. Nu trebuie cineva blamat pentru asta, căci a fost o chestie inedită. (…) De aceea, din punctul meu de vedere ar trebui să începem discuții foarte serioase cu ucrainenii, ca să vedem nu doar cum s-a ajuns la acest incident, ci și cum putem preveni atacuri similare, cum putem stabili niște proceduri de răspuns (…) Iar dincolo de proceduri, e nevoie și de echipamente de monitorizare, care să facă operațiuni de intelligence, surveillance, reconnaissance, astfel încît să-ți permită să detectezi ce vine pe Dunăre, ce vine pe mare….”, spune George Scutaru.
Despre riscurile dintr-o Zonă Economică Exclusivă
”Acum se discută dacă și cînd se va încheia pacea în Ucraina. Din punctul meu de vedere, problema este că – chiar dacă va exista un acord de pace – Rusia va continua cu amenințările hibride în zona Mării Negre”, consideră George Scutaru. El a menționat ca potențiale pericole ”operațiunile sub steag fals” (adică blamarea altcuiva pentru acțiunile proprii), atacurile cibernetice, acțiuni de război electronic, minele marine neexplodate, dar și blocarea sau boicotarea unor perimetre economice dintr-o Zonă Economică Exclusivă (ZEE).
Acest din urmă aspect este extrem de important. ZEE reprezintă o porțiune dintr-o mare situată dincolo de apele teritoriale ale unui stat, asupra căreia acel stat are drepturi suverane speciale, în principal pentru explorarea, exploatarea, conservarea și gestionarea resurselor naturale. România are o singură zonă economică exclusivă, în Marea Neagră, care se întinde pe aproximativ 23.000 km², în estul țări și în care se găsesc importante resurse de gaze naturale și petrol, printre care perimetrele Neptun Deep, Midia, Pelican.
”Înainte de invazia Ucrainei, rușii au blocat mai multe perimetre marine din Marea Neagră, influențând în mod negativ libertatea de navigație (…) Iar acest lucru se poate întîmpla din nou”, consideră George Scutaru, care trage un semnal de alarmă asupra pericolelor la care sînt expuse ZEE. ”Zona economică exclusivă nu este acoperită de articolul 5 al NATO (principiul autoapărării colective – n.e). ZEE nu înseamnă ape teritoriale. NATO are obligația să apere spațiul aliat, însă în acest caz vorbim despre spațiu aerian, spațiu maritim. Zona economică exclusivă depășește acest spațiu protejat de articolul 5 al NATO. Iar în cazul unor incidente, România ar trebui să descurce singură. Și mă refer aici la platforme petroliere, la nave implicate în construcția unor proiecte energetice, cum este Neptun Deep”.
Zone de interes energetic în Marea Neagră / Sursa: ISW
Într-o situație similară se poate găsi și proiectul Asparuh Han, care este un perimetru offshore bulgăresc din vestul Mării Negre, destinat explorării și exploatării resurselor de petrol și gaze naturale din platoul continental. Compania OMV Petrom exploatează ambele proiecte, pe primul în colaborare cu Romgaz, pe cel de al doilea împreună cu compania israeliană NewMed Energy.
”Acest fapt va accelera foarte mult cooperarea dintre bulgari și români. Ambele state vor fi interesate să-și ducă la bun sfîrșit proiectele energetice și să aibă o voce pe piața energetică europeană. Dar în același timp, dacă ar fi să gîndesc cu mintea unui analist rus (…) aș sta și m-aș gîndi cum aș putea să produc cât mai multe probleme unor asemenea proiecte. Știm foarte bine, Rusia a folosit ani la rînd energia ca un factor de influență, ca factor de presiune politică”.
George Scutaru consideră că nici România și nici Bulgaria nu sînt pregătite în acest moment – nici legislativ, nici inter-instituțional, nici logistic – să facă față unor provocări majore în vreuna din Zonele lor Economice Exclusive. De aceea, consideră el, ar fi cazul ca ”Uniunea Europeană să deschisă cît mai repede acel hub de securitate maritimă la Marea Neagră, care să se ocupe tocmai cu acțiuni de supraveghere, să crească numărul de senzori, să accelereze informația inter-instituțională între țările UE, țările partenere etc”.
