S-a întâmplat mai întâi în Polonia. Apoi în România. Dronele rusești care au intrat în spațiul aerian al celor două state NATO sunt cireașa de pe tort pe lista lungă a acțiunilor Moscovei în Europa. Mai multe detalii într-un material video ARTE Europa Săptămânal.
Atacuri cibernetice asupra sistemului sanitar, incendierea infrastructurii critice… Între 2023 și 2024, numărul acțiunilor de sabotaj rusești în Europa a crescut de patru ori. Recent, drone au pătruns în spațiile aeriene polonez și românesc. Moscova devine tot mai sigură pe ea. Europenii resimt tensiunea și se întreabă cum să-i țină piept lui Putin fără a escalada conflictul.
CONTEXT:
Atacuri cibernetice asupra sistemului sanitar, incendierea infrastructurii critice, penetrarea spațiului aerian cu drone rusești – lista incidentelor de securitate cu semnătura Moscovei a devenit, între 2023 și 2024, o preocupare constantă pentru guvernele europene. Datele oficiale arată că numărul acțiunilor de sabotaj puse pe seama Rusiei s-a multiplicat de patru ori în ultimii doi ani, ceea ce ridică întrebări dificile: cât de pregătită este Europa să facă față unui război hibrid tot mai agresiv și ce instrumente are la dispoziție pentru a-i ține piept lui Vladimir Putin fără a risca o escaladare militară directă?
O strategie de „eroziune lentă”
Experții în securitate caracterizează acțiunile Rusiei drept o strategie de „eroziune lentă” a coeziunii europene. Atacurile cibernetice asupra spitalelor din Franța și Germania, incendierea unor depozite de armament sau a unor cabluri electrice din Scandinavia, ori infiltrarea grupurilor radicale pentru a provoca tulburări sociale sunt doar câteva exemple documentate. Recent, drone rusești au fost detectate și chiar au intrat în spațiul aerian al Poloniei și României, două state aflate în prima linie a Flancului Estic al NATO.
„Nu asistăm la acțiuni izolate, ci la o campanie sistematică. Rusia își testează permanent adversarii, caută breșe și încearcă să transmită un mesaj de intimidare”, explică un diplomat european implicat în dosarele de securitate.
Calculul Kremlinului
Pentru Moscova, aceste operațiuni au mai multe avantaje. Ele sunt relativ ieftine, greu de atribuit direct și produc un impact disproporționat asupra opiniei publice. În plus, Rusia își rezervă întotdeauna dreptul de a „nega plauzibil”, respectiv capacitatea de a nega implicarea directă. Dacă o dronă cade pe teritoriul polonez, vina poate fi pusă pe „eroare tehnică”; dacă un spital german își blochează serverele, Kremlinul poate pretinde că este opera unui grup criminal independent.
Kremlinul știe că fiecare incident alimentează nesiguranța în Europa. Scopul nu este doar militar, ci mai ales psihologic și politic: să erodeze încrederea cetățenilor în instituțiile lor și să semene îndoială în privința solidarității NATO, consideră politologii.
Dilema occidentală
Dacă Rusia acționează tot mai curajos, reacția occidentală rămâne calibrată cu grijă pentru a evita o confruntare directă. În capitalele europene, întrebarea-cheie este cum să fie descurajată Moscova fără a depăși pragul unei escaladări militare.
Unii oficiali propun întărirea apărării cibernetice și intensificarea protecției infrastructurii critice. Alții cer sancțiuni suplimentare asupra sectoarelor economice rusești, dar după peste zece pachete de sancțiuni, eficiența acestora este tot mai greu de demonstrat. Pe de altă parte, unii analiști avertizează că o politică prea defensivă riscă să încurajeze Kremlinul să meargă și mai departe.
„Problema este că Rusia a învățat să joace la limita pragului NATO. Nu atacă direct, dar lovește în moduri care pun presiune. Dacă răspunsul nostru rămâne timid, riscăm să validăm această strategie”, avertiza recent un oficial polonez din Ministerul Apărării.
România și Polonia – în prima linie
Pentru România și Polonia, expuse direct la granița conflictului, miza este mai mare decât pentru alte state membre. În ultimele luni, drone rusești s-au prăbușit în zone de frontieră, stârnind neliniște în comunitățile locale și cereri insistente pentru o reacție fermă. Bucureștiul a accelerat achizițiile de sisteme antiaeriene și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, în timp ce Varșovia a consolidat securitatea infrastructurii energetice și a punctelor logistice.
În ambele țări, opinia publică percepe amenințarea rusă ca fiind iminentă, ceea ce pune presiune suplimentară pe guverne. „România nu poate rămâne doar într-o poziție reactivă. Suntem parte a unei frontiere strategice și trebuie să transmitem că orice violare a spațiului nostru aerian este inacceptabilă”, subliniază analistul militar român Iulian Fota.
Solidaritate europeană pusă la încercare
Pe măsură ce incidentele se înmulțesc, solidaritatea europeană riscă să fie testată. Statele din nord și est cer măsuri ferme și unitare, în timp ce unele guverne din vest, preocupate de costurile economice și de riscul unei escaladări, adoptă o linie mai prudentă.
De asemenea, Rusia exploatează divergențele interne, alimentând propaganda și dezinformarea. În Germania și Slovacia, partidele populiste folosesc temerile legate de război pentru a critica sprijinul acordat Ucrainei, exact așa cum își dorește Kremlinul.
Ce urmează?
Analiștii cred că 2025 ar putea fi anul în care Europa va trebui să ia decizii mai clare. Intensificarea sabotajelor și a incursiunilor cu drone arată că Moscova devine mai sigură pe sine, convinsă că Occidentul se teme să răspundă cu aceeași monedă.
Unii experți propun dezvoltarea unui mecanism european de „răspuns proporțional” la acțiuni hibride: o paletă de sancțiuni automate, măsuri diplomatice coordonate și, la nevoie, contraoperațiuni cibernetice. În paralel, consolidarea cooperării NATO în domeniul apărării aeriene și al protecției infrastructurii critice devine vitală.
Pentru cetățenii europeni, întrebarea este dacă liderii lor vor reuși să găsească echilibrul delicat între fermitate și prudență.
