Săptămâna viitoare, Uniunea Europeană trebuie să răspundă la o întrebare crucială: până unde este dispusă să meargă pentru a-și respecta promisiunile făcute acum zece ani, la semnarea Acordului de la Paris? Va vorbi cu o singură voce sau va fi divizată de interese naționale și economice divergente? Mai multe detalii într-un material video ARTE Europa Săptămânal.
Din 10 noiembrie începe a 30-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP 30), care se va desfășura timp de 12 zile la Belém, în Brazilia. Reuniunea este un moment de cumpănă pentru avocații luptei pentru contracararea schimbărilor climatice, inclusiv Uniunea Europeană.
Rămâne de văzut până unde va merge UE pentru a-și respecta promisiunile făcute cu zece ani în urmă, cu ocazia Acordului de la Paris? Principala întrebare pare a fi: va face front unit sau va fi divizată în opinii?
CONTEXT:
Începând de luni, ochii lumii se îndreaptă către Belém, Brazilia, unde, timp de 12 zile, liderii globali, experții în climă și reprezentanții societății civile se vor întâlni la a 30-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP 30). Evenimentul vine cu o întrebare crucială pentru Uniunea Europeană: până unde este dispusă UE să meargă pentru a-și respecta promisiunile făcute acum zece ani, la semnarea Acordului de la Paris? Va vorbi cu o singură voce sau va fi divizată de interese naționale și economice divergente?
În 2015, Uniunea Europeană a fost unul dintre principalii susținători ai Acordului de la Paris, angajându-se să limiteze creșterea temperaturii globale la sub 2°C, ideal 1,5°C, față de nivelurile preindustriale. Obiectivul a fost susținut de un plan ambițios: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Totuși, realitatea de astăzi arată că drumul este plin de obstacole. Potrivit datelor Eurostat, emisiile UE au scăzut cu doar 32% față de 1990, iar unele state membre, precum Polonia sau Germania, se confruntă cu dificultăți majore în tranziția energetică. În același timp, criza energetică declanșată de războiul din Ucraina a readus în prim-plan dependența de combustibilii fosili, punând sub semnul întrebării capacitatea blocului de a menține ritmul tranziției verzi.
La COP 30, UE va trebui să demonstreze că poate depăși divergențele interne. Pe de o parte, țări precum Danemarca, Suedia sau Franța militează pentru măsuri mai dure și pentru accelerarea investițiilor în energii regenerabile. Pe de altă parte, state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Cehia, sunt mai reticente, invocând costurile economice și sociale ale tranziției.
Un exemplu recent este dezbaterea privind interzicerea motoarelor termice din 2035. După presiuni din partea Germaniei și a altor state, Comisia Europeană a acceptat o excepție pentru combustibilii sintetici, ceea ce a stârnit nemulțumiri în rândul statelor mai progresiste. „UE trebuie să-și asume un rol de lider, dar pentru asta are nevoie de o viziune comună. Dacă vom merge la COP 30 cu 27 de agende diferite, vom pierde credibilitate”, declară un oficial european sub rezerva anonimatului.
Ce se așteaptă de la COP 30?
La Belém, UE va trebui să răspundă la câteva întrebări cheie:
- Finanțarea tranziției: Cum va asigura resursele necesare pentru țările în curs de dezvoltare, conform promisiunilor de la COP 26 și COP 27?
- Adaptarea la schimbările climatice: Ce măsuri concrete va propune pentru a proteja comunitățile vulnerabile?
- Responsabilitatea istorică: Va recunoaște UE că trebuie să compenseze țările afectate de schimbările climatice, chiar dacă nu sunt principalele responsabile?
„COP 30 este un moment de adevăr pentru UE. Dacă nu vom acționa acum, vom fi nevoiți să explicăm generațiilor viitoare de ce am eșuat”, este opinia majorității experților în politici climatice.
COP 30 reprezintă o oportunitate pentru UE de a-și reafirma angajamentul față de Acordul de la Paris și de a demonstra că poate depăși divizările interne. Succesul conferinței nu va depinde doar de declarațiile politice, ci mai ales de capacitatea blocului european de a transforma promisiunile în acțiuni concrete.
Rămâne de văzut dacă liderii europeni vor reuși să găsească un echilibru între ambiție și pragmatism, între interesele naționale și binele comun. Un lucru este cert: lumea așteaptă, iar timpul nu mai este de partea nimănui.
SONDAJ: Ce crezi că ar trebui să facă UE pentru a-și respecta angajamentele climatice? Ar trebui să meargă mai departe decât promisiunile de la Paris?
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
