Mirajul banilor câștigați ușor online atrage tot mai mulți jucători, unii foarte tineri, care adesea dezvoltă dependență. Despre motivele acestei situații și care sunt măsurile de contracarare a fenomenului, într-un material video ARTE Săptămânal
Cazinourile online, pariurile sportive și jocurile de noroc atrag tot mai mulți jucători. Reclamele sunt peste tot, mai ales pe smartphone, deci amatorii pot juca oricând, oriunde.
Pentru multe persoane însă, promisiunea unui câștig rapid se încheie dezamăgitor. Dependența de jocurile de noroc devine o gravă problemă de sănătate publică, pentru care majoritatea guvernelor europene nu au luat nicio măsură.
CONTEXT:
Cazinourile online, pariurile sportive și jocurile de noroc au cunoscut în ultimul deceniu o expansiune rapidă în Europa, inclusiv în cea Centrală și de Est. Platformele digitale au rupt complet barierele tradiționale ale accesului la jocuri: nu mai este nevoie de o vizită într-o agenție sau într-un cazino fizic. Reclamele sunt peste tot, pe rețelele sociale, în aplicații, pe YouTube și, mai ales, în bannerele care apar constant pe smartphone-uri.
Jucătorii pot paria oricând și oriunde, la orice oră din zi și din noapte. Această accesibilitate extremă a creat un mediu în care promisiunea câștigului rapid pare la doar câteva clickuri distanță. Dar pentru mulți, în spatele lumii strălucitoare a platformelor online se ascunde un risc major: dependența de jocurile de noroc, o problemă care se extinde rapid și pentru care majoritatea guvernelor europene nu au încă politici eficiente.
România este una dintre țările unde fenomenul este cel mai vizibil. Țara are printre cele mai multe săli de jocuri pe cap de locuitor din Europa, iar mediul online s-a extins chiar mai repede decât cel fizic. Publicitatea agresivă, în special cea derulată prin influenceri sau vedete sportive, a contribuit la normalizarea pariurilor ca formă de divertisment. Mulți tineri încep să parieze încă din adolescență, folosind aplicații care nu solicită verificări stricte ale vârstei sau ale identității. Studiile realizate de organizațiile locale care se ocupă de tratarea dependenței arată o creștere semnificativă a cazurilor de tineri între 18 și 25 de ani care solicită ajutor, fie după pierderea unor sume mari de bani, fie după acumularea unor datorii. În ciuda presiunii publice pentru o reglementare mai strictă, măsurile adoptate de autorități sunt încă limitate. Există o dezbatere în curs cu privire la interzicerea completă a reclamelor la jocuri de noroc, dar proiectele legislative nu au avansat.
Situația din Polonia este diferită, dar problemele sunt similare. Guvernul a implementat o legislație relativ strictă privind piața jocurilor de noroc online, permițând funcționarea legală doar a unei platforme de stat pentru anumite tipuri de pariuri. Cu toate acestea, zeci de site-uri internaționale continuă să opereze în „zona gri”, atrăgând jucători prin bonusuri generoase, oferte agresive și lipsa unor limite reale pentru depuneri. Polonia se confruntă cu o creștere constantă a numărului de persoane dependente, iar organizațiile neguvernamentale avertizează că accesul ilegal la platforme nereglementate poate crește riscurile financiare și psihologice pentru jucători. Deși autoritățile poloneze blochează periodic anumite site-uri, acestea reapar sub alte domenii sau prin aplicații mobile ușor accesibile. Astfel, deși sistemul polonez pare mai controlat la suprafață, dependența continuă să se extindă, iar măsurile guvernamentale, deși ferme în teorie, sunt ușor ocolite în practică.
În Letonia, autoritățile au încercat un model mai radical. În 2020, țara a fost una dintre puținele din Europa care a interzis temporar accesul la toate platformele de jocuri de noroc online în perioada stării de urgență. Măsura a avut ca scop protejarea populației vulnerabile în contextul pandemiei, dar interdicția a fost contestată intens de operatori și, ulterior, restricțiile au fost relaxate. Chiar și așa, Letonia rămâne una dintre țările cu cele mai dure reguli privind jocurile de noroc: autoritățile mențin un registru al persoanelor auto-excluse, iar operatorii sunt obligați să verifice identitatea jucătorilor înainte de a permite accesul la platforme. Cu toate acestea, reclamele online rămân extrem de vizibile, iar experții letoni afirmă că tinerii sunt expuși constant mesajelor care asociază pariurile cu stilul de viață modern, succesul și adrenalina. Chiar și într-un mediu considerat mai strict, dependența rămâne o problemă în creștere, iar numărul celor care cer sprijin psihologic a crescut în fiecare an.
Comparând cele trei țări, apare un numitor comun: expansiunea rapidă a tehnologiei a depășit capacitatea guvernelor de a reglementa eficient piața jocurilor de noroc. Platformele digitale inovează mereu, oferă noi forme de interacțiune și găsesc modalități subtile de a atrage jucătorii, inclusiv prin jocuri tip „loot box” integrate în aplicațiile pentru adolescenți, prin micro-tranzacții sau prin mecanisme gamificate care creează rapid dependență. În același timp, impactul social și psihologic al dependenței – de la probleme financiare la depresie și izolare – este insuficient abordat în strategiile naționale de sănătate publică.
Deși România, Polonia și Letonia au adoptat măsuri diferite, niciuna nu pare să fi reușit să limiteze accesul facil la jocuri sau să reducă în mod vizibil numărul persoanelor afectate. Fără politici coerente la nivel european, fără limite clare pentru reclame și fără programe reale de prevenție, dependența de jocurile de noroc riscă să devină una dintre cele mai grave crize de sănătate publică ale generației digitale.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
