Industria europeană consumă cantități uriașe de apă și eliberează substanțe chimice periculoase în natură. Despre strategia UE de gestionare a apei și criticile aduse acesteia, într-un material video ARTE Săptămânal.
Europa se confruntă cu o lipsă de apă potabilă: mii de litri sunt risipiți anual, în plus sunt substanțe toxice care ajung în râuri și lacuri sau secete tot mai severe. În fața acestor provocări, Comisia Europeană propune o nouă strategie pentru gestionarea apei.
Dar organizațiile de mediu critică inițiativa, susținând că industriile cu consum ridicat de apă nu sunt suficient responsabilizate.
CONTEXT:
Europa se confruntă cu o criză hidrică fără precedent. Potrivit Agenției Europene de Mediu, peste 20% din apele de suprafață ale UE sunt afectate de poluare, iar secetele severe au devenit un fenomen recurent, mai ales în sudul continentului. În Spania, Italia și Grecia, rezervele de apă sunt la niveluri critice, iar în țări precum România sau Polonia, râurile sunt adesea transformate în canale de deșeuri industriale și agricole.
Un raport recent al Comisiei Europene arată că, anual, se risipesc miliarde de litri de apă potabilă din cauza infrastructurii vechi și a sistemelor ineficiente de distribuție. De asemenea, substanțe toxice – de la pesticide și îngrășăminte la metale grele și microplastice – ajung în apele subterane și de suprafață, afectând atât biodiversitatea, cât și calitatea apei potabile.
Strategia UE: ce propune Comisia Europeană?
În încercarea de a stopa această criză, Comisia Europeană a prezentat în 2024 o nouă strategie pentru gestionarea apei, care include următoarele măsuri cheie:
Reutilizarea apei: UE își propune să crească semnificativ reutilizarea apei tratate, mai ales în agricultură și industrie. O directivă adoptată recent obligă statele membre să implementeze sisteme de reciclare a apei uzate, reducând astfel presiunea asupra resurselor naturale.
Protejarea ecosistemelor acvatice: Comisia insistă pe restaurarea râurilor, lacurilor și zonelor umede, prin reducerea poluării și stoparea practicilor distructive, cum ar fi dragajul excesiv sau construcția de baraje nejustificate.
Investiții în infrastructură: Fonduri europene vor fi alocate modernizării rețelelor de distribuție a apei, pentru a reduce pierderile și a îmbunătăți eficiența.
Monitorizare și transparență: Statele membre vor trebui să implementeze sisteme de monitorizare în timp real a calității apei și să publice date accesibile publicului.
Planuri naționale de adaptare: Fiecare țară va trebui să elaboreze un plan de adaptare la schimbările climatice, cu măsuri concrete pentru gestionarea secetei și a inundațiilor.
Deși strategia UE pare ambițioasă, organizațiile de mediu, precum Greenpeace, WWF sau Friends of the Earth, o critică dur, susținând că nu abordează suficient de ferm problema consumului excesiv de apă din partea industriilor. „Comisia Europeană evită să impună sancțiuni clare pentru sectoarele care consumă și poluează cel mai mult: agricultura intensivă, industria textilă, producția de energie și minerit”, declară un reprezentant al WWF Europa. „Fără obligații concrete și amenzi pentru depășirea limitelor de consum, strategia rămâne doar o listă de intenții bune”.
Un alt punct de critică vizează lipsa unor ținte clare de reducere a consumului de apă în sectoarele cheie. De exemplu, agricultura consumă aproximativ 60% din apa dulce disponibilă în UE, dar strategia nu prevede reduceri obligatorii ale consumului în acest sector.
„Problema nu este lipsa de reglementări, ci lipsa aplicării lor”, subliniază un raport al Agenției Europene de Mediu. „Statele membre nu sancționează suficient de dur poluatorii, iar Comisia nu exercită presiunea necesară.”
Strategia UE pentru gestionarea apei pare să fie un pas în direcția corectă, dar succesul ei depinde de modul în care va fi implementată și de voința statelor membre de a responsabiliza poluatorii. Dacă industriile cu consum ridicat de apă nu vor fi obligate să-și reducă amprenta hidrică, iar sancțiunile pentru poluare vor rămâne la nivel de recomandări, Europa riscă să rămână fără apă potabilă în următorii ani.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
