Prezentăm în continuare, pe scurt, fragmente dintr-un interviu acordat în exclusivitate de către liderul Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, unui consorțiu de publicații, coordonat de ARTE TV.
Principalele idei:
- ”dacă țările NATO nu vor să fie război trebuie să se înarmeze conform obiectivelor asumate anul acesta la HAGA”
- ”ideea că orașe din vestul Europei nu se află în prima linie este greșită”
- ”În privința războiului hibrid, trebuie să fim conștienți că Rusia desfășoară numeroase astfel de activități pe tot teritoriul NATO”
- ”Nu putem accepta apariția unui vid de putere în Balcanii de Vest”
# Ar trebui cetățenii europeni să se pregătească pentru război?
Mark Rutte: Asta doar dacă decidem să nu punem în aplicare deciziile pe care le-am luat la Haga. Dacă toți (din NATO – n.e.) ne angajăm să cheltuim 5% pentru apărare, inclusiv 3,5% pentru apărarea de bază până în 2035, pe o traiectorie credibilă – nu menținând nivelurile actuale și apoi, în ultimul an, să trecem brusc la 3,5%, ci urmând o cale clară și credibilă. Acesta este primul lucru. Al doilea: dacă decidem cu toții să ne asigurăm că Ucraina nu poate pierde acest război, că Rusia nu poate obține controlul asupra întregii Ucraine, pentru că atunci nici acel procent de 5% nu ar mai fi suficient. Dacă facem aceste două lucruri, nu trebuie să ne facem prea multe griji, pentru că vom fi nu doar mai puternici astăzi, ci și mai puternici în viitor.
(…) Cetățenii și politicienii europeni să înțeleagă că am luat aceste decizii din necesitate. Iar necesitatea este următoarea: dacă ne uităm la Rusia în acest moment, am menționat deja cele 1,1 milioane de persoane pe care Putin este dispus să le sacrifice într-un război în Ucraina pentru câștiguri incrementale foarte mici în acest an. A cucerit mai puțin de 1% din Ucraina. (…) În prezent, pierde 25.000 de oameni pe lună pe linia frontului. Cu asta ne confruntăm. În plus, Rusia cheltuiește 40% din bugetul de stat pentru apărare și 10% din venitul național pentru apărare; întreaga economie rusă este acum orientată spre război. Aceasta nu este doar o amenințare terestră, ci și una aeriană și maritimă. Vedem tot mai multe atacuri hibride împotriva teritoriului NATO, vedem comportamente iresponsabile cu drone deasupra Poloniei și cu avioane MiG-31 deasupra Estoniei. Știm că a investit în unele dintre cele mai noi tehnologii de armament. Știm că cele mai recente rachete dezvoltate de Rusia pot ajunge pe teritoriul european în cinci până la zece minute și zboară cu o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului. Nu le putem intercepta cu sistemele noastre convenționale de apărare antiaeriană. Așadar, ideea că, de exemplu, Bruxelles, Londra sau Valencia nu ar fi în prima linie, pentru că nu se află pe flancul estic, este greșită. Suntem cu toții pe flancul estic. Diferența dintre Vilnius și Valencia este de cinci minute. Aceasta este amenințarea.
Astăzi suntem mai puternici. Putin nu va încerca să ne atace acum. Nu are cum și nu o va face, pentru că știe că ne vom apăra și că va pierde. Dar în 2027, 2029, 2031… (…) Așadar, trebuie să fim fermi și să nu fim naivi. Acesta este mesajul meu: respectați angajamentele, atât față de Ucraina, cât și în privința cheltuielilor pentru apărare. Atunci putem trăi în pace. Dacă nu, ne-am putea confrunta cu războiul.
# După incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian al unor țări NATO, Alianța a anunțat operațiunea Eastern Sentry. Care sunt principalele rezultate și provocări după două luni? Și ce capacități are NATO pentru a contracara războiul hibrid dus deja de Rusia împotriva Europei?
Mark Rutte: Eastern Sentry a fost organizată în septembrie, imediat după aceste incursiuni, sub conducerea Comandantului Suprem Aliat din Europa. Scopul a fost, în primul rând, să reunim toate capabilitățile NATO de pe flancul estic și să ne asigurăm că funcționează împreună, de la Marea Neagră până în nordul îndepărtat. În același timp, suntem conștienți că trebuie să accelerăm dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă, învățând din experiența Ucrainei, motiv pentru care avem Centrul Comun de Analiză, Antrenament și Educație NATO-Ucraina (Joint Analysis, Training and Education Centre – JATEC).
De când a fost activată această structură, în decembrie 2024, NATO a furnizat capabilități și resurse suplimentare pe flancul estic, inclusiv primele desfășurări de drone și sisteme anti-dronă.
În privința războiului hibrid, trebuie să fim conștienți că Rusia desfășoară numeroase astfel de activități pe întreg teritoriul NATO. Serviciile de informații din mai multe țări au indicat clar acest lucru — de exemplu, cazul din Marea Britanie, unde autoritățile au precizat cine se află în spatele acestor acțiuni. Vorbim despre atacuri cibernetice, tentative de perturbare a aviației civile în spațiul baltic și multe altele. Pot să vă asigur că NATO face tot ce este necesar pentru a se proteja și pentru a descuraja adversarii.
# Cât de serioase sunt, în viziunea NATO, amenințările venite din partea actorilor pro-ruși în țări precum Bosnia și Herțegovina și Muntenegru?
Mark Rutte: Suntem în contact strâns cu aliatul nostru Muntenegru și avem un angajament clar față de Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Nu putem accepta apariția unui vid de putere în Balcanii de Vest. Avem misiunea KFOR în Kosovo și colaborăm îndeaproape cu partenerii europeni, inclusiv în cadrul dialogului dintre Priștina și Belgrad, pentru a reduce tensiunile.
# În ce privește războiul hibrid: ar trebui să fim noi înșine mai ofensivi, să contraatacăm?
Mark Rutte: NATO este o alianță defensivă, fără îndoială. Dar vă pot asigura că vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne menține în siguranță. Nu suntem naivi, știm ce se întâmplă și ne asigurăm că descurajăm orice adversar să continue pe acest drum.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
