În următorii trei ani, guvernul de la Chișinău și-a propus să cheltuiască peste 240 de milioane de lei pentru Programul Național de Studiere a Limbii Române. Ministerul Educației se așteaptă ca această investiție să contribuie la reducerea inegalității sociale și educaționale și să faciliteze integrarea minorităților naționale, relatează NewsMaker.
Ministerul Educației din Republica Moldova a elaborat un proiect al Programului Național de Studiere a Limbii Române pentru perioada 2026–2028 și l-a supus consultării publice. Programul este descris ca un instrument strategic pentru promovarea limbii române, având ca scop final consolidarea unei societăți în care limba română este principalul mijloc de comunicare și promovarea participării civice, a accesului egal la educație și a integrării sociale și profesionale.
Programul include patru obiective generale și 12 obiective specifice. Printre prioritățile generale se numără îmbunătățirea competenței în limba română, dezvoltarea educației multilingve în instituțiile în care instruirea se face în limbile minorităților, extinderea programelor de limba română pentru adulți și sprijinirea specifică a învățării limbilor străine în diaspora – atât în străinătate, cât și în Republica Moldova – pentru a facilita integrarea copiilor și adulților în mediul educațional și social.
Ce se dorește
Până în 2028, autoritățile își propun ca cel puțin 30% dintre copii să aibă un nivel de competență în limba română Pre-A1.3 înainte de a intra în școală. Rata de succes la examenul național de limba română în clasele a IV-a și a IX-a este de așteptat să ajungă la cel puțin 90%. În școlile în care predarea nu se face în limba română, cel puțin 60% dintre profesori vor trebui să aibă un nivel de competență în limba română C1.
Se preconizează extinderea cursurilor gratuite de limba română pentru adulți pentru a învăța cel puțin 25.000 de persoane în termen de trei ani. Autoritățile se așteaptă ca aproximativ 10% dintre participanți să atingă nivelul B2, 40% B1, 40% A2 și 10% A1. Ministerul consideră că acest lucru va facilita integrarea lingvistică și socioculturală.
În același timp, autoritățile intenționează să dezvolte și să lanseze programe de învățare a limbii române pentru cei care se întorc din diaspora. Vor fi oferite programe separate pentru copiii acestora, astfel încât aceștia să poată comunica fluent în situații socio-culturale de zi cu zi. În plus, se preconizează promovarea limbii române prin proiecte și campanii educaționale, culturale și media.
Guvernul estimează costul implementării programului trianual la 241,4 milioane de lei: 71,2 milioane de lei sunt planificate pentru 2026, 83,6 milioane în 2027 și 86,6 milioane în 2028. Cea mai mare sumă de finanțare — aproximativ 85,3 milioane de lei — a fost alocată primului obiectiv general: îmbunătățirea competenței în limba română. Ministerul intenționează să actualizeze programele școlare pentru copii și să lanseze programe de formare continuă pentru profesori. Printre noile abordări se numără utilizarea Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) (A1-C2) pentru a măsura uniform progresul și rezultatele învățării, precum și implementarea modelului de învățare integrată a conținutului și a limbii străine (CLIL) în universități.
Sunt planificate tabere de vară cu instruire intensivă în limba română pentru școlari, cu un buget total de 4,5 milioane de lei. Alte 1,5 milioane de lei au fost alocate pentru renovarea școlilor cu predare în limba română din Găgăuzia și 3 milioane pentru școlile din Zona de Securitate. 5 milioane de lei vor fi cheltuiți pentru elaborarea de noi manuale școlare în limba română, iar alte 1,5 milioane pentru completarea bibliotecilor școlare. Colegiile și universitățile intenționează să facă obligatorii unele materii de specialitate în limba română și să introducă un curs obligatoriu, „Cultura comunicării”, în limba română.
Peste 5,7 milioane de lei au fost alocate pentru instruirea a aproximativ 400 de profesori din școlile cu predare în limbi străine la nivelul C1 de limba română. O parte din costuri sunt legate de burse și alocații. Două noi categorii pentru profesorii din școlile cu predare în limbi străine sunt propuse pentru concursul „Profesorul Anului”: „Limba și literatura română” și „Materii nelingvistice predate în limba română”. Agenția propune, de asemenea, acordarea de burse suplimentare pentru studenții care specializează „Limba și literatura română pentru limbi străine” și alocații de relocare pentru profesorii de limbi străine care se mută în Găgăuzia.
Se preconizează alocarea a 66,1 milioane de lei pentru extinderea programelor de limba română pentru adulți. Fondurile vor fi cheltuite pentru dezvoltarea unei programe școlare pentru nivelurile C1-C2, modernizarea calificărilor instructorilor și pentru noi materiale didactice. Cea mai mare parte a fondurilor – 55,2 milioane de lei – este destinată cursurilor de limba română pentru adulți, care se așteaptă să ajungă la 25.000 de persoane pe parcursul a trei ani. Ministerul intenționează, de asemenea, să dezvolte programe și materiale separate pentru cetățenii străini și cei care se întorc din diaspora și să organizeze cursuri pentru persoanele de „vârsta a treia”, inclusiv cele din Transnistria.
Programul, cu durata de trei ani, a alocat fonduri separate pentru promovarea limbii române prin proiecte educaționale, culturale și media. Marea Dictare Națională va costa 3,4 milioane de lei. Alte 1,3 milioane de lei au fost alocate pentru campania „Oriunde ai fi”, „cites românește”, concursurile „Limba Română”, „Tezaur Viu” și „Limba care ne unește”, precum și pentru școli de vară cu programe tematice dedicate limbii române.
Situația la zi
Conform datelor oficiale, aproximativ 15% dintre copiii din grădinițe sunt învățați în limba rusă sau participă la grupuri multilingve, iar principala provocare în educația timpurie este lipsa unui sistem standardizat de evaluare a abilităților de comunicare în limba română. O altă problemă este deficitul de personal: în prezent, în grădinițe lucrează 216 profesori de limba română și este nevoie de încă 90 de profesori.
Aproximativ 62.000 de elevi frecventează școli în care predarea nu este în limba română. Ministerul citează supraîncărcarea ca fiind una dintre probleme: sarcina didactică în instituțiile care predau în limbile minorităților este cu aproximativ 20% mai mare decât în școlile care predau în limba română. Ministerul a subliniat, de asemenea, limitele sistemului actual de evaluare, inclusiv examenul de bacalaureat, care testează în principal abilitățile scrise, dar nu evaluează comunicarea orală.
Unul din cinci studenți licențiați alege programe în limba rusă, iar nivelul lor de competență în limba română le influențează direct accesul la cursuri, stilul lor de învățare și integrarea ulterioară în profesie. Ministerul avertizează că acest lucru prezintă un risc persistent de inegalitate, inclusiv izolare academică și profesională parțială.
Ministerul Educației pune un accent deosebit pe copiii care se întorc din diaspora. În prezent, peste 8.000 de astfel de copii studiază în Republica Moldova, iar nivelul lor de competență a limbii române variază foarte mult. În străinătate funcționează centre educaționale unde copiii pot studia limba română, dar activitățile lor sunt slab coordonate cu Ministerul. Drept urmare, accesul la educație depinde de resursele comunităților locale, iar tranziția copiilor în sistemul educațional din Republica Moldova este adesea dificilă și inegală.
Numărul participanților la cursurile gratuite de limba română a crescut, iar cererea a sporit treptat de la nivelurile A1-A2 la nivelurile superioare B1-B2. La cererea studenților, durata cursurilor a fost, de asemenea, aproape dublată. Ministerul intenționează acum să dezvolte în continuare acest program prin actualizarea materialelor didactice, inclusiv a celor digitale, și prin creșterea sustenabilității programelor.
