Lucrătorii străini devin tot mai importanți pentru economia Croației, dar percepția publică la adresa acestora s-a înrăutățit în ultimul an, lucru accentuat și de retorica unor partide politice, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight.
Cifrele sunt clare: doar 3% dintre cetățenii croați sunt complet sau parțial mulțumiți de prezența lucrătorilor străini în țară, în timp ce 97% sunt nemulțumiți sau neutri, conform unui sondaj recent al Institutului pentru Cercetarea Migrației. Puțini dintre respondenți și-ar dori ca lucrătorii străini să devină membri ai familiei lor, iar mai puțin de 3% i-ar accepta ca prieteni, mai arată sondajul.
Aceasta este o problemă serioasă pentru o țară care are din ce în ce mai mult nevoie de lucrători străini. În martie 2024, BIRN relata că Croația se confruntă de ani de zile cu o penurie de forță de muncă. Între 2011 și 2021, când a avut loc ultimul recensământ, populația a scăzut de la 4,2 milioane la 3,8 milioane de locuitori. După aderarea la Uniunea Europeană în 2013 și intrarea în spațiul Schengen zece ani mai târziu, Croația a înregistrat o emigrare suplimentară a populației, mulți oameni căutând salarii mai mari și condiții de viață mai bune în Europa Occidentală.
Aceste tendințe au condus la o creștere rapidă a importului de forță de muncă din țări precum Nepal, India, Pakistan și Filipine. Între 100.000 și 140.000 de lucrători străini stau anual în Croația, în funcție de sezon, deoarece economia este puternic orientată către turism, iar cererea de forță de muncă crește în lunile de vară.
În noiembrie 2025, Institutul pentru Cercetarea Migrației, în cooperare cu agenția Medianet, a realizat a doua rundă a unui sondaj național privind atitudinile croaților față de lucrătorii străini. Răspunsurile au arătat o creștere a atitudinilor negative. Nemulțumirea totală față de prezența lucrătorilor străini a fost exprimată de 20,63% dintre respondenți, față de 16,5% în sondajul anterior. O nemulțumire parțială a fost manifestată de 42,16%, în timp ce 34,13% dintre respondenți au fost neutri.
Doar o minoritate a exprimat opinii pozitive: 2,78% sunt parțial mulțumiți, iar doar 0,30% sunt complet mulțumiți.
Comparativ cu 2024, structura nemulțumirii s-a schimbat. Dacă în trecut îngrijorările legate de diversitatea culturală excesivă erau printre principalele motive, în 2025 teama de creșterea criminalității este cea mai importantă preocupare, menționată de 69,8% dintre respondenții nemulțumiți, urmată de probleme economice și legate de locurile de muncă.
Îngrijorările privind reducerea oportunităților de angajare pentru lucrătorii localnici au fost menționate de 51,7% dintre respondenți, în timp ce 47,7% au invocat scăderea salariaților și a standardelor de muncă. Diferențele și dezacordurile culturale au fost menționate de 48,8% dintre respondenți, deși cu o intensitate mai mică față de sondajul anterior, indicând o schimbare către explicații legate de securitate și economie.
Printre respondenții mulțumiți de prezența lucrătorilor străini, diversitatea culturală a fost cel mai frecvent motiv invocat, menționat de 87,1% dintre oameni. Potrivit acestora, lucrătorii străini contribuie la schimbul intercultural și îmbogățesc viața socială.
Sondajul a evidențiat și o reticență puternică față de relațiile personale mai strânse: aproape niciun respondent nu i-ar accepta pe lucrătorii străini ca membri ai familiei, doar 2,4% i-ar dori ca prieteni, doar 5,7% ca vecini, iar aproximativ 10% drept colegi de muncă.
