De ani de zile, porumbeii sunt acuzați în glumă că ar fi agenți secreți, cu misiunea de a spiona oamenii. Acum, experimentele companiei rusești Neiry au făcut ca acest lucru să fie mai real ca niciodată.
Golubiro Șpioniro (imagini disponibile aici) este una dintre cele mai cunoscute meme din Balcani, cel puțin în ultima vreme. Aceasta arată cum un porumbel, deghizat destul de străveziu într-un spion, își face meseria folosind ”ustensile” mai deloc conforme cu vremurile tehnologice de azi: ochelari fumurii, un aparat foto, un parpalac cu gulerul ridicat etc.
Însă, startup-ul rus de neurotehnologie Neiry, a făcut ca aceste glume să devină o realitate palpabilă. Porumbelul creat de ruși pare la prima vedere o simplă pasăre. Privind mai atent, observi un fir subțire înfășurat în jurul capului său și un rucsac electronic compact echipat cu o cameră video pe piept. De fapt, este un porumbel real, transformat într-o biodronă, relatează European Correspondent.
Neiry susține că porumbelul biodronă PJN-1 diferă de o pasăre obișnuită doar prin cablul de interfață neuronală care iese din cap și prin rucsacul care conține componentele electronice. ”Scopul său principal este de a oferi monitorizare de aproape orice tip, inclusiv monitorizare de mediu și industrială, operațiuni de căutare și salvare etc”, spune compania rusă. Direcția de zbor a lui PJN-1 nu e controlată prin vreun joystick, ci printr-un dispozitiv implantat (un neurochip) care trimite semnale electrice de la un computer către zonele creierului păsării asociate cu mișcarea. Aceste impulsuri determină pasărea să zboare într-o direcție anume. Un operator poate controla de la distanță direcția încărcând instrucțiuni în interfață, similar modului în care sunt operate dronele obișnuite.
În practică, spune Neiry, pasărea își va continua viața normală, găsindu-și hrană, apă și adăpost, numai că toate acestea se vor întâmpla într-o zonă restricționată, aleasă de operator.
Comparativ cu dronele digitale, biodronele pot funcționa perioade mai lungi de timp și pot acoperi distanțe mai mari. Neiry susține că un porumbel cu neurochip poate zbura până la 500 de km pe zi și până la 3.000 de km pe săptămână. Potrivit declarației dezvoltatorului, biodronele nu reprezintă niciun pericol pentru ceilalți porumbei și pot fi folosite chiar și în mediul urban.
Până în prezent, tehnologia a fost testată doar pe porumbei, dar dezvoltatorii afirmă că aproape orice pasăre ar putea servi drept prototip. Aceștia susțin, de asemenea, că implantarea cipului în creierul păsării nu îi afectează durata de viață. Conform Neiry, obiectivul lor este să atingă o rată de supraviețuire de 100%, deși recunosc că nu toate păsările supraviețuiesc procedurii.
Biodronele Neiry se află acum în stadiile finale de cercetare și ar putea fi în curând desfășurate pentru a monitoriza infrastructuri precum linii electrice și hub-uri de distribuție a gazelor. În comunicatul său de presă, compania menționează doar aplicații ale tehnologiei sale pentru industrii civile.
Cu toate acestea, având în vedere militarizarea pe scară largă a Rusiei, este ușor de imaginat cum ar putea fi folosite biodronele în alte scopuri. Experți militari ruși propun deja modalități prin care păsările ar putea fi utilizate în războiul din Ucraina. Operatori de drone au sugerat că, dacă biodronele sunt desfășurate pentru uz militar, soldații vor începe să tragă în toate păsările care zboară în apropierea obiectivelor strategice importante.
