Autoritățile de la Kiev vor construirea unui Panteon Național al Eroilor, un loc destinat comemorării militarilor și personalităților care au contribuit la apărarea independenței Ucrainei. Însă inițiativa, care în interiorul Ucrainei beneficiază de un sprijin larg, a stîrnit îngrijorare în Polonia, unde oficiali și istorici se tem că viitorul memorial ar putea include personalități asociate cu crime împotriva populației poloneze în cel de-al Doilea Război Mondial.
Actualizare 4 iulie: Panteonul național al Ucrainei, care omagiază pe cei care au luptat pentru independența țării, va fi construit pe teritoriul Lavrei Pecherska din Kiev, a anunțat sîmbătă Institutul Ucrainean al Memoriei Naționale. Complexul monahal creștin-ortodox din secolul al XI-lea este unul dintre cele mai importante situri ortodoxe din lume și este protejat de UNESCO din anii 1990. În iunie, acesta a fost avariat în urma unui atac cu rachete rusești. Proiectarea panteonului național va fi realizată de Ministerul Culturii, iar Institutul Memoriei Naționale și Ministerul Afacerilor Externe vor fi responsabile cu verificarea celor care „au jucat un rol semnificativ în formarea conștiinței și identității naționale a ucrainenilor”.
Lavra Pecherska, imagine stilizată realizată cu ajutorul IA
##################
În timp ce încearcă să își consolideze identitatea națională în plin război cu Rusia, Ucraina a deschis un nou front diplomatic cu unul dintre cei mai importanți aliați ai săi. Proiectul președintelui Volodimir Zelenski de creare a unui Panteon Național al Eroilor, destinat comemorării personalităților care „au luptat pentru independența Ucrainei”, a fost primit cu rezerve la Varșovia, unde oficialii se tem că memorialul ar putea consacra figuri istorice considerate în Polonia responsabile pentru masacrele împotriva populației civile poloneze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Proiectul de lege, adoptat de parlamentul ucrainean la 1 iulie și inițiat de președintele Zelenski, prevede înființarea unui Panteon Național care va reuni monumente, ceremonii comemorative și locuri de înmormîntare pentru personalitățile considerate fondatoare ale statului ucrainean modern și pentru cei căzuți în apărarea independenței țării.
Anunțul vine într-un moment de tensiune fără precedent în relațiile dintre Kiev și Varșovia de la începutul invaziei ruse din 2022. Criza diplomatică a fost declanșată după ce autoritățile ucrainene au atribuit unei unități militare denumirea „Eroii UPA”, referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), organizație considerată în Ucraina un simbol al luptei pentru independență, dar asociată în Polonia cu masacrele din Volînia și Galiția Orientală din anii 1943–1945.
La 29 iunie, prezentînd proiectul Panteonului, Zelenski a transmis un mesaj interpretat pe scară largă drept un răspuns la criticile venite din Polonia.
„Nimeni nu va dicta Ucrainei pe cine trebuie să onoreze și pe cine trebuie să respecte”, a declarat președintele ucrainean, fără a menționa explicit Polonia.
Declarația a amplificat îngrijorările la Varșovia, unde guvernul a evitat o confruntare directă, dar a cerut clarificări privind criteriile după care vor fi alese personalitățile comemorate în noul memorial. Potrivit publicației poloneze Onet, citată de presa ucraineană, autoritățile poloneze așteaptă lista oficială a persoanelor care vor fi incluse în Panteon, considerînd că eventuala comemorare a lui Stepan Bandera sau a lui Roman Șuhevici ar reprezenta o nouă sursă majoră de conflict bilateral.
Tusk: reconcilierea începe cu adevărul
Premierul polonez Donald Tusk a încercat să limiteze escaladarea disputei, insistînd că Polonia rămîne unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
În discursul susținut la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei (Ukraine Recovery Conference), desfășurată la Gdańsk pe 25 iunie, Tusk a afirmat că reconstrucția Ucrainei înseamnă mai mult decît refacerea infrastructurii și trebuie să includă „adevărul și reconcilierea”, subliniind că problemele istorice fac parte din parcursul european al Kievului.
La 3 iulie, după întîlnirea miniștrilor de externe ai celor două state, Tusk a declarat că vede „semnale că Ucraina dorește reducerea tensiunilor” și a salutat propunerea Kievului privind implicarea istoricilor și reprezentanților cultelor religioase într-un dialog comun asupra trecutului. În același timp, premierul polonez a reiterat că reconcilierea presupune confruntarea cu istoria și recunoașterea suferinței victimelor poloneze din Volînia.
O dispută veche, reaprinsă de război
Controversa privind Panteonul nu poate fi înțeleasă fără contextul istoric.
În Ucraina, lideri ai Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), precum Stepan Bandera, și comandantul UPA, Roman Șuhevici, sunt considerați de numeroși istorici și de o parte a societății drept simboluri ale luptei împotriva ocupației sovietice și pentru independența națională.
În Polonia însă, aceleași personaje sunt asociate cu campania de epurare etnică desfășurată în Volînia și Galiția Orientală, soldată, potrivit majorității istoricilor polonezi, cu moartea a aproximativ 100.000 de civili polonezi. În 2016, Seimul polonez a calificat oficial aceste crime drept genocid, decizie pe care Ucraina nu a acceptat-o.
Diferențele de interpretare au rămas unul dintre cele mai sensibile dosare din relațiile bilaterale, chiar dacă după invazia rusă cele două state au construit un parteneriat strategic fără precedent.
În ultimul an au fost reluate exhumările victimelor poloneze din Volînia, iar ambele guverne au încercat să reducă tensiunile prin cooperare între istorici și institutele memoriei. Criza provocată de denumirea unei unități militare după UPA și, ulterior, de proiectul Panteonului riscă însă să compromită aceste progrese.
Un test pentru integrarea europeană
Pentru Kiev, Panteonul Național reprezintă o încercare de a crea un spațiu al memoriei comparabil cu memorialele naționale existente în alte state europene. Pentru Polonia însă, întrebarea esențială rămîne cine va fi comemorat în acel spațiu.
De aceea, disputa depășește dimensiunea simbolică. Ea pune în discuție modul în care Ucraina își construiește propria memorie istorică într-un moment în care încearcă simultan să își apere existența în fața agresiunii ruse și să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană.
Pînă în prezent, guvernul ucrainean nu a publicat lista personalităților care vor fi incluse în Panteon. Tocmai această incertitudine explică de ce Varșovia evită, deocamdată, condamnarea proiectului în ansamblu, concentrîndu-se asupra criteriilor de selecție.
Pentru ambele capitale, miza este mai mare decît o dispută despre trecut. După mai bine de patru ani de război, relația strategică dintre Polonia și Ucraina rămîne una dintre pietrele de temelie ale securității Europei Centrale și de Est. Modul în care va fi construit Panteonul Național ar putea deveni un test al capacității celor două state de a împăca memoria istorică cu interesele geopolitice ale prezentului.
