După cinci ani de la Brexit, Marea Britanie și Uniunea Europeană deschid un nou capitol în relația lor specială. Emisiunea ARTE Europa Săptămânal analizează cum, într-un climat geopolitic tensionat, apropierea UK de UE a devenit nu doar o opțiune economică, ci și una strategică.
Venirea laburiștilor la putere, anul trecut, a semnalat o schimbare în relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. S-ar putea să nu existe „Breturn”, dar este tot mai vizibil că Brexit își pierde din elan.
Această reconciliere a devenit tot mai importantă pe fondul unui climat geopolitic volatil: războiul din Ucraina, creșterea migrației în Marea Britanie și revenirea tumultuoasă a lui Donald Trump la Casa Albă îi îndeamnă pe foștii parteneri să reînnoade relațiile.
CONTEXT:
Venirea laburiștilor la putere, anul trecut, a semnalat o schimbare notabilă în relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Fără a se putea discuta despre un eventual „Breturn” – o revenire completă în blocul comunitar, mai exact – guvernul condus de Keir Starmer pare să fi imprimat un curs mai pragmatic și mai constructiv în politica externă britanică.
Pe fondul unui climat geopolitic tot mai volatil, în special din cauza războiului din Ucraina și a tensiunilor crescânde dintre Occident și blocul autoritar format în jurul Rusiei și Chinei, apropierea Londrei de Uniunea Europeană a devenit nu doar o opțiune economică, ci și una strategică.
Deși laburiștii nu au promis niciodată revenirea în Uniune, primele luni de guvernare au adus semnale clare de destindere. Londra a reluat discuții tehnice și sectoriale cu Bruxellesul, în special pe teme legate de cooperarea în domeniul cercetării, schimburile universitare, dar și privind securitatea energetică. Este o schimbare majoră față de perioada post-Brexit dominată de tensiuni, blocaje și retorică suveranistă.
Un exemplu elocvent a fost revenirea Marii Britanii în programul Horizon Europe, inițiativă de cercetare științifică din care fusese exclusă în urma disputei legate de Protocolul pentru Irlanda de Nord. Prin acordul parafat în toamna anului trecut, guvernul Starmer a semnalat că este dispus să negocieze punctual și să recupereze terenul pierdut, chiar dacă barierele comerciale rămân în vigoare.
Această recalibrare nu vine doar din rațiuni ideologice, ci și din presiuni economice evidente. Exporturile britanice către UE au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar micile afaceri britanice resimt dureros costurile suplimentare impuse de barierele vamale și reglementările divergente. Totodată, investitorii internaționali au început să ocolească Marea Britanie, preferând piețele mai stabile și mai integrate din continent.
În acest context, liderii de la Londra par să fi realizat că izolaționismul post-Brexit nu mai este sustenabil. Într-o Europă confruntată cu o agresiune rusă de durată, cu amenințări hibride și cu un posibil nou mandat Trump în SUA, unitatea occidentală capătă o valoare pragmatică. Iar această unitate presupune cooperare – inclusiv cu UE.
Keir Starmer, un fost avocat al drepturilor omului și politician moderat, cultivă imaginea unui lider care vrea să vindece rănile lăsate de Brexit, nu să le redeschidă. De aceea, retorica lui evită termenii duri ai trecutului și insistă pe „relații de vecinătate mature” cu Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, o reconciliere fără recăsătorie, dar cu beneficii reciproce.
În timp ce un „Breturn” pare improbabil pe termen scurt, realitatea este că Brexit își pierde din elan. În ochii opiniei publice britanice, care resimte inflația, criza locuințelor și dificultățile economice, promisiunile de suveranitate și control nu mai au aceeași putere. Iar în Europa, revenirea Marii Britanii la un ton mai cooperant este privită nu ca o slăbiciune, ci ca o necesitate.
Astfel, reconcilierea britanico-europeană rămâne incompletă, dar inevitabilă. Și, în contextul amenințărilor globale, ea nu mai este doar un exercițiu diplomatic – ci un pas esențial pentru coeziunea politică și securitatea continentului.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
