Este cu siguranță o decizie istorică, care schimbă paradigma politică actuală, dar care a generat deja controverse și o opoziție puternică. Să vedem însă de ce a considerat Praga că se poate pune (un) semn de egalitate între comunism și fascism.
Pe 17 iulie 2025, Cehia a făcut un pas radical în ceea ce privește memoria istorică și cadrul legal: președintele Petr Pavel a semnat legea prin care comunismul este echivalat, din punct de vedere legal, cu fascismul.
Un amendament adus Codului Penal stabilește că promovarea sau susținerea comunismului va fi sancționată la același nivel cu propaganda nazistă, schimbare care a declanșat reacții puternice atât pe plan intern, cât și internațional.
Legea modifică articolul 403 din Codul Penal, care interzice și sancționează „înființarea, susținerea sau promovarea unei mișcări care urmărește suprimarea drepturilor și libertăților omului”, inclusiv, explicit, pe cele care propagă ură rasială, etnică, religioasă sau de clasă. Cu această modificare, comunismul se regăsește alături de nazism pe lista ideologiilor criminalizate, fiind prevăzute pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani sau până la zece ani în circumstanțe agravante.
Votul din Camera Deputaților asupra modificării legislative a avut loc pe 29 mai 2025, cu 86 din 160 de deputați prezenți votând pentru această amendare. Nimeni nu a votat împotrivă, semn că principalele partide au agreat această „reglare de conturi” cu trecutul.
Legea, parte a unui pachet mai mare de reforme penale, a stârnit însă o dezbatere aprinsă cu privire la aplicarea sa practică. Experți în drept semnalează existența unei “zone gri” între exprimarea ideologică și incitarea la ură, ceea ce poate duce la incoerențe sau la dosare motivate politic în funcție de interpretarea judecătorilor.
Inițiativa a venit pe fondul recomandărilor Institutului pentru Studierea Regimurilor Totalitare, care a insistat asupra „unui dezechilibru juridic și istoric” în modul în care propaganda nazistă și cea comunistă erau tratate. Printre artizanii proiectului, deputatul Michael Rataj a motivat: „A trata aceste ideologii diferit este ilogic și nedrept. Partea nazistă este văzută ca un rău venit din afară, în timp ce comunismul este deseori justificat ca fiind al nostru. Trebuie să recunoaștem suferința victimelor ambelor regimuri”.
Pro și contra
Susținătorii condamnării comunismului susțin că acest lucru este un „act de justiție simbolică” pentru victimele regimului comunist din perioada 1948-1989, care au inclus execuții și persecutarea disidenților, printre care s-a numărat și celebrul Václav Havel. Totodată, ar fi un „demers necesar” pentru a echilibra memoria publică asupra totalitarismelor care au marcat Europa de Est. Și, nu în ultimul rând, astfel se face o aliniere la nivel ideologic cu țările europene din fostul bloc estic (Polonia, statele baltice) care au adoptat măsuri similare de condamnare a tuturor formelor de totalitarism.
Opozanții nu au lipsit, cel mai vocal fiind Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM), care a denunțat legea drept o tentativă de „discreditare și excludere a opoziției politice”, susținând că echivalarea comunismului cu nazismul denaturează istoria și atacă pluralismul democratic. În viziunea reprezentanților acestui partid, legea „criminalizează expresia de stânga și atacă pluralitatea democratică”. Pe de altă parte, organizații și voci publice internaționale au atenționat că formularea legii este vagă și că lasă deschisă calea pentru interpretări arbitrare, ceea ce ar putea duce la abuzuri sau la limitarea gravă a libertății de exprimare politică. Asta cu atât mai mult cu cât, în contextul ceh, comuniștii au avut un rol major în rezistența împotriva fascismului și în reconstrucția postbelică, iar această echivalare riscă o „rescriere periculoasă a istoriei”.
Tendință sau necesitate?
Dincolo de opiniile favorabile sau nu pe marginea acestei legi, se constată faptul că demersul Cehiei se înscrie într-o tendință regională de reanalizare critică a trecutului comunist, tendință impulsionată puternic de organismele europene și de dorința statelor fost comuniste de aliniere la valorile occidentale.
Totuși, o astfel de decizie nu este lipsită de riscuri: istorici, politologi și reprezentanți ai societății civile atrag atenția că astfel de măsuri pot alimenta tensiuni sociale și pot duce la polarizarea politică. Există riscul ca, sub pretextul combaterii totalitarismului, să fie limitată libertatea de exprimare, mai ales pentru forțele de stânga sau pentru voci care propun critici radicale la adresa actualului sistem politic.
Decizia Cehiei de a echivala comunismul cu fascismul reprezintă un moment de cotitură pentru spațiul est-european, cu implicații profunde asupra memoriei colective, cadrului legal și vieții politice. Întrebările legate de modul în care legea va fi aplicată concret, precum și de efectele sale asupra pluralismului democratic, rămân deschise și vor continua, cu siguranță, să anime dezbaterea publică, atât în Cehia, cât și în restul Europei.
