Multe valori comune, dar și diferențe semnificative. Un nou studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) identifică șase segmente distincte de tineri în Europa de Sud-Est, pe baza valorilor comune, a atitudinilor politice și a nivelului de încredere în instituții.
În loc să se concentreze pe categorii demografice simple, analiza de segmentare scoate la iveală modul în care combinațiile complexe de convingeri politice și sociale conturează diferite profiluri de tineri în regiune. Studiul, intitulat „Youth Study Southeast Europe 2025: The Six Faces of Youth – A Segmentation Analysis”, se bazează pe 8.943 de interviuri cu tineri cu vârste între 14 și 29 de ani din douăsprezece țări.
Rezultatele arată că perspectivele politice sunt influențate mai mult de viziuni generale asupra lumii — precum încrederea în democrație, valorile sociale și atitudinile față de autoritate — decât de factori precum vârsta sau venitul. Studiul relevă, de asemenea, variații importante la nivel regional: de exemplu, segmentul „Optimiști conservatori dezinteresați” este predominant în Albania și Kosovo, în timp ce „Progresiști angajați social” sunt mai frecvenți în Grecia și Slovenia, subliniind diversitatea peisajului socio-politic și a priorităților tinerilor din Europa de Sud-Est.
Caracteristici-cheie și distribuție regională
Studiul identifică șase segmente distincte de tineri, fiecare cu trăsături definitorii și o prevalență diferită în regiune:
- Credincioșii orientați spre tradiție
Predominant femei, acești tineri pun pe primul loc familia, tradiția și securitatea. O tendință deosebit de îngrijorătoare este lipsa lor de încredere în instituțiile democratice, ceea ce îi face adesea să favorizeze liderii autoritari, pe fondul anxietății legate de instabilitatea economică și schimbările sociale. Segmentul este cel mai prezent în:- Bosnia și Herțegovina (37%)
- Albania (28%)
- Serbia (28%)
- Turcia (28%)
- Optimiști conservatori dezinteresați
Grup format în mare parte din bărbați tineri din mediul rural, cu un nivel scăzut de educație și perspective limitate de carieră. Deși dezinteresați politic, aceștia manifestă o încredere ridicată (și, poate, problematică) în instituții tradiționale precum armata și poliția. Opiniile lor sunt adesea polarizate și influențate de rețelele sociale. Cele mai mari concentrații se regăsesc în:- Albania (46%)
- Kosovo (39%)
- Ambițioși, dar anxioși
Adolescenți care se confruntă cu dificultăți financiare serioase, dar care au o motivație materialistă puternică. Remarcabil este faptul că susțin opinii progresiste în privința drepturilor LGBTQ+ și protecției minorităților, ceea ce sugerează un potențial important de participare civică în viitor, în ciuda marginalizării economice. Segmentul este prezent mai ales în:- Turcia (26%)
- România (22%)
- Bulgaria (22%)
- Croația (20%)
- Tradiționaliști implicați și protectori
În special bărbați între 25 și 29 de ani, stabili din punct de vedere economic, dar caracterizați prin valori conservatoare și naționaliste. Sunt implicați politic, dar această implicare este alimentată de o profundă neîncredere în autorități și instituții democratice, ceea ce duce adesea la orientări ideologice de dreapta. Segmentul este predominant în:- Serbia (26%)
- Macedonia de Nord (24%)
- Bosnia și Herțegovina (24%)
- Conservatori complecși și curioși
Mai ales bărbați între 19 și 24 de ani, care se confruntă cu probleme financiare, dar care au o puternică dorință de a călători sau de a trăi în străinătate. Ei combină paradoxal convingeri politice conservatoare cu deschidere față de schimburi culturale și dezvoltare personală, dar și o îngrijorătoare toleranță față de corupție ca mijloc de supraviețuire. Prezență semnificativă în:- Bulgaria (22%)
- România (22%)
- Turcia (26%)
- Progresiști angajați social
În principal femei, cu studii superioare, din mediul urban și în general stabile financiar. Sunt orientați către justiție socială, drepturile omului și egalitate de gen, și manifestă o puternică dorință de emigrare — un semn al deziluziei profunde față de oportunitățile și guvernarea din propria țară. Segmentul este predominant în:- Grecia (31%)
- Slovenia (26%)
- Croația (23%)
- România (20%)
- Muntenegru (20%)
Implicații pentru politici publice și stabilitatea viitoare
Studiul propune trei direcții strategice pentru consolidarea implicării tinerilor și a rezilienței democratice în Europa de Sud-Est:
- Reconstruirea încrederii — prin abordarea preocupărilor economice și sociale într-un mod adaptat fiecărui segment de tineri.
- Valorificarea progresismului — transformarea valorilor progresiste (mai ales în domeniul drepturilor și justiției) în beneficii concrete, aplicabile în viața cotidiană a tinerilor.
- Combaterea tendințelor autoritare — prin investiții în implicarea digitală incluzivă și infrastructură comunitară, pentru a oferi alternative reale tinerilor atrași de discursuri radicale.
Capacitatea de a crea conexiuni autentice cu aceste segmente de tineri ar putea fi esențială pentru viitorul democratic și stabilitatea pe termen lung a regiunii.
Studiul s-a bazat pe un sondaj reprezentativ realizat de IPSOS între 9 februarie și 25 martie 2024, incluzând 8.943 de interviuri cu tineri cu vârste între 14 și 29 de ani din: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Grecia și Turcia. Studiul complet este disponibil aici: https://democracy.fes.de/topics/youth-studies.html
