Institutul de Studii Politice și Capital Social (IPSSC) de la Cernăuți a desfășurat o cercetare pentru a identifica necesitățile, așteptările, problemele și planurile de viață ale tinerei generații de români din Ucraina (ce locuiesc în țară dar și în străinătate) după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva statului ucrainean. Rezultatele nu sunt deloc încurajatoare.
Institutul de Studii Politice și Capital Social (IPSSC) a desfășurat trei interviuri de tip focus grup în regiunea Cernăuți (Ucraina), județul Suceava (România) și în regiunea capitalei Bruxelles (Belgia), relatează BucPress.
Potrivit concluziilor studiului, legea marțială din Ucraina a modificat substanțial contextul social-politic și juridic: au fost interzise protestele, are loc mobilizarea bărbaților în armată și uniformizarea spațiului informațional cu scopul consolidării securității naționale ucrainene. În același timp, UE le-a oferit cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie și zona de proveniență, statutul de protecție temporară, care prevede dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, asistența medicală, asistența socială, accesul la educație pentru copii.
Potrivit relatărilor presei din această perioadă, tot mai mulți tineri de etnie română au părăsit Ucraina, numărul de copii la școli și grădinițe a descrescut, iar natalitatea în comunitățile de români a devenit mai mică. Reprezentanții autorităților locale constată o criză a brațelor de muncă în anumite domenii specifice ale economiei, arată studiul.
O suprapunere identitară: Majoritatea tinerilor români, indiferent de faptul unde se află acum (la Cernăuți sau în afara Ucrainei), au menționat că sentimentul siguranței s-a schimbat în contextul războiului. În nesiguranță se simt tinerii care au rămas acasă, subliniind că se mai confruntă cu diverse probleme, precum sărăcia, înrolarea bărbaților în armată și stresul cauzat de război. Cu cât ne îndepărtăm de zona frontului, cu atât sentimentul nesiguranței este mai mic. În același timp, grupul intervievat la Bruxelles a menționat că starea psihologică depinde și de situația rudelor rămase acasă.
Tinerii din cele trei regiuni își asumă identitatea etnică românească, precizând că sunt și cetățeni ucraineni. Majoritatea participanților la interviul de tip focus grup a menționat că vorbește cu copiii/rudele lor în limba română. Evenimentele politice din Ucraina, inclusiv războiul, sunt văzute prin prisma suprapunerii identitare: etnic român – cetățean al Ucrainei.
Tinerii se consideră neinformați despre război: Tinerii din regiunea Cernăuți se consideră cei mai neinformați despre situația din Ucraina și despre război, fiind nemulțumiți de controlul guvernului asupra spațiului informațional în perioada legii marțiale. Cei mai informați se consideră tinerii din Regatul Belgiei, subliniind că citesc știri din diverse surse, inclusiv rusești, pentru a cunoaște lucrurile în comparație. Tinerii aflați din județul Suceava au menționat o oarecare neîncredere în sursele oficiale din Ucraina și Rusia, subliniind că se documentează în urma discuțiilor cu alți etnici români aflați pe front sau care s-au întors acasă din zona ostilităților. Majoritatea tinerilor a recunoscut că cunoașterea de către ei a limbilor ucraineană și rusă ușurează procesul de documentare privind situația politică și militară din Ucraina.
Tinerii din regiunea Cernăuți și regiunea capitalei Bruxelles își doresc o terminare rapidă a războiului din Ucraina, neexistând un anumit interes față de modul cum se va produce acest proces. În cazul tinerilor români din Cernăuți este vizibilă o oboseală de război tot mai profundă, care generează o anumită indiferență față de aspectele procesuale și de fond ale încheierii războiului. Doar grupul de tineri aflat în județul Suceava a menționat că și-ar dori ca Ucraina să elibereze toate teritoriile ocupate de Rusia, dar a adăugat că acest lucru ar putea să nu fie posibil.
Puternice legături etnice de grup: Oriunde s-ar afla reprezentanții tinerei generații de români din Ucraina, aceștia păstrează legăturile de grup – se întâlnesc la biserică, la petreceri, la evenimente sportive, se ajută reciproc. Mai mult decât atât, în sfera capitalului social, tinerii demonstrează o încredere în semenii lor de aceeași etnie sau vorbitori de aceeași limbă și o neîncredere generalizată în ceilalți. Cu cât tinerii se află mai departe de Ucraina cu atât cercul încrederii se extinde asupra spațiului est-european (România, Republica Moldova, Ucraina etc.) și se îngustează față de ceilalți.
Majoritatea tinerilor intervievați consideră Rusia principalul vinovat de declanșarea războiului. Dacă la Bruxelles vina Moscovei este văzută ca o axiomă, la Suceava a mai fost menționată incapacitatea Ucrainei de a preveni războiul, iar la Cernăuți – Rusia era acuzată de agresiune, iar elitele ucrainene – de acumularea unor averi pe timp de război. Cei care locuiesc în Ucraina sunt mult mai fermi în a acuza Kievul de anumite nereguli din viața lor. Cu cât tinerii se află mai departe de zona confruntărilor, cu atât percepția războiului este mai polarizată în dilema Rusia – Ucraina.
Revenirea acasă depinde de continuarea războiului: Revenirea acasă în cazul celor plecați din Ucraina depinde de terminarea războiului. Cei din Regatul Belgiei au menționat că vor continua să muncească în UE până când nu se va stabiliza situația economică din Ucraina. Studenții din România, originari din Cernăuți, au declarat că vor face tot posibilul să nu revină acasă și să se integreze în viața social-politică și economică din România. În același timp, cei rămași în regiunea Cernăuți manifestă un mare interes pentru continuarea vieții lor acasă, în mediul comunității românești, unii însă sunt de părere că prelungirea ostilităților și învechirea războiului îi face să se gândească tot mai mult la părăsirea țării. Grupul cel mai legat emotiv de locurile natale și care denotă și un disconfort lingvistic este cel al tinerilor români din Regatul Belgiei, iar grupul cel mai integrat social este cel din județul Suceava.
În contextul dorinței grupului din Regatul Belgiei de a le oferi o educație copiilor în limba română, unii își propun să revină acasă pentru a fi posibil acest lucru. Este respinsă ideea înscrierii copiilor la o școală cu limba franceză de predare. Dacă războiul se va prelungi, a cincea parte dintre tinerii intervievați la Bruxelles nu exclude mutarea cu traiul pe teritoriul României pentru asigurarea confortului lingvistic al copiilor lor, arată studiul IPSSC.
Tinerii din județul Suceava și Regatul Belgiei (la care s-au alăturat și o persoană din Țările de Jos) nu au putut menționa anumite necesități culturale care ar trebui satisfăcute inclusiv cu sprijinul statutului român în viitor. În același timp, tinerii români din regiunea Cernăuți au subliniat că au nevoie de mai multă presă de limba română, în special de informații difuzate pe canale online interactive, de teatru, filme românești, cărți și reviste.
Ucraina trebuie să își îmbunătățească legislația: Este vorba despre legislația în domeniul protecției minorităților naționale. Există o serie de așteptări de la statul ucrainean care sunt comune pentru tinerii aflați în diverse state în perioada războiului din Ucraina: schimbarea atitudinii față de minoritățile naționale, oferirea dreptului la studiu integral în limba maternă cu păstrarea orelor de limba ucraineană, urgentarea procesului de căutare a unor soluții de pace în războiul cu Rusia, combaterea corupției.
În același timp, tinerii din cele trei regiuni au subliniat sprijinul oferit de România, inclusiv prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (burse de studii pe teritoriul României, burse pentru elevii și profesorii din Ucraina, proiectele culturale și de presă) etnicilor români, dar au solicitat o poziție pro-activă a Bucureștiului în relația cu Kievul și o regândire a politicii externe față de românii din comunitățile istorice.
Studiul poate fi consultat aici. Acesta a fost finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în cadrul proiectului „Viitorul comunității românești din Ucraina – o radiografie sociologică a tinerei generații în contextul războiului”, coordonat de Marin Gherman, director al Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector univ. dr. al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
