Cum se vede mai bine modul în care o țară se raportează la propria istorie? Unii spun că prin modul în care îți onorezi personalitățile prin statui închinate acestora. Acum, în Rusia, personalitatea la modă este…. Stalin.
Datele sînt certe. Doar în primele zile ale lunii mai, în Rusia au fost dezvelite șapte noi monumente dedicate lui Iosif Visarionovici Stalin – mai multe decît în orice alt moment de la demontarea cultului personalității dictatorului, în 1956, relatează European Correspondent.
Numărul statuilor a crescut constant de cînd Vladimir Putin a preluat puterea, în anul 2000, și a ”explodat” după invazia Ucrainei, ajungînd acum la peste 120 de monumente dedicate lui Stalin la nivel național.
Săptămîna trecută, un basorelief cu Stalin a apărut în metroul din Moscova, înlocuind unul care fusese înlăturat de acolo în anul 1966. Busturi ale lui Stalin au fost instalate și în orașul ucrainean ocupat Melitopol, pentru a marca 80 de ani de la Ziua Victoriei.
Totodată, Putin a ordonat personal ca aeroportul din Volgograd să fie redenumit „Stalingrad”, așa cum era cunoscut orașul de pe Volga atunci cînd armata sovietică a învins forțele naziste germane în cea mai mare bătălie din cel de-al Doilea Război Mondial.
Ce se află în spatele revenirii Rusiei la cultul stalinismului? În perioada imediat următoare destrămării URSS, doar cinci monumente ale lui Stalin mai rămăseseră în picioare în Rusia (excluzîndu-le pe cele din muzee), iar alte cinci au fost construite în anii ’90. Societatea rusă îl privea în general critic pe Stalin, care a condus URSS din anii 1920 pînă la moartea sa, în 1953.
Pînă la urmă, Stalin este cel care a închis milioane de oameni în lagăre de muncă sau i-a executat pe baza unor acuzații fabricate. Numele lui Stalin devenise sinonim cu teroarea de stat, epurările politice și vastul sistem penitenciar Gulag. Anul „1937” – vîrful Marii Terori – devenise simbolul violenței de stat în forma sa cea mai brutală. El a orchestrat Holodomorul, foametea întreținută care a ucis milioane de ucraineni și belaruși la începutul anilor 1930.
Sub Putin, care rămîne un admirator atît al Uniunii Sovietice, cît și al Rusiei țariste, direcția s-a schimbat. Înainte de 2014, în Rusia se ridicau, în medie, patru statui noi ale lui Stalin pe an. După anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din estul Ucrainei, acest număr aproape s-a dublat.
Acum, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, propaganda de stat l-a reabilitat în mod deschis pe Stalin. El este prezentat nu ca un tiran, ci ca un conducător victorios în război, care a forjat măreția sovietică.
Putin a comparat adeseori invazia sa din Ucraina cu lupta împotriva naziștilor, prezentîndu-le rușilor războiul drept o ‘operațiune militară specială’ pentru ‘demilitarizarea’ și ‘denazificarea’ Ucrainei.
Ucraina – care a făcut parte din Uniunea Sovietică și a suferit ea însăși distrugeri din partea forțelor lui Adolf Hitler – respinge aceste paralele ca pretexte false pentru un război de cucerire imperialist. De altfel, 6 milioane de ucraineni au luptat în rîndurile armatei sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform cifrelor oficiale.
Sondajele arată că popularitatea lui Stalin în rîndul rușilor a crescut brusc, atingînd în ultimii ani 60–70%, comparativ cu nivelurile mult mai scăzute din anii ’90.
O mare parte din acest „boom” al monumentelor este alimentată de oficiali locali, în special membri ai Partidului Comunist. La Barnaul, un oraș din Cîmpia Siberiei de Vest, un centru dedicat lui Stalin a organizat piese de teatru interactive cu fantoma lui Stalin, iar comuniștii din Irkutsk au organizat concursuri de desene pentru copii cu portrete ale dictatorului.
În Vologda, guvernatorul regional – care poartă în continuare o tunică în stilul lui Stalin – a atîrnat un portret al acestuia în biroul său. Nu toate monumentele au fost întîmpinate cu bucurie de către public. La începutul acestui an, o statuie a lui Stalin din orașul Zvenigorod, din regiunea Moscovei, a fost decapitată cu un baros de către un localnic. După 2022, critica la adresa lui Stalin în Rusia este tot mai frecvent prezentată ca fiind pro-occidentală, anti-război și nepatriotică. Istoricii independenți și organizațiile pentru drepturile omului care documentau crimele lui Stalin au fost reduși la tăcere sau scoși în afara legii. După decenii de condamnare post-sovietică, Rusia pare să fi închis cercul, culminînd cu un nou verdict istoric rostit chiar de Putin la sfîrșitul anului 2022: „Lenin, Stalin și Nicolae al II-lea au făcut din Rusia o mare putere mondială.”
Ilustrația acestui articol a fost realizată cu ajutorul AI, folosind aplicația Grok
