Noi confruntări violente au avut loc în Serbia între protestatari şi poliţie, iar sediile partidului de guvernământ au fost incendiate. Tensiunile la Belgrad sunt în creștere.
Noi confruntări au izbucnit între protestatarii antiguvernamentali şi poliţie în Serbia, în cea de-a cincea noapte consecutivă de incidente, după ce birourile Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, au fost incendiate, relatează BBC.
Poliţia din oraşul Valjevo ar fi folosit grenade paralizante şi gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, după ce un mic grup de persoane mascate a atacat sediile goale ale SNS, dându-le foc. Scene similare s-au înregistrat şi în capitala Belgrad şi în Novi Sad, unde forţele de ordine au intervenit în forţă pentru a dispersa mulţimile furioase.
Au existat numeroase acuzaţii de violenţă şi brutalitate poliţienească, însă Ministerul de Interne al Serbiei a negat ferm aceste informaţii, susţinând că poliţia a acţionat „în limitele legii şi exclusiv pentru menţinerea ordinii publice”.
Tensiunile interne capătă o dimensiune internaţională, după ce Rusia s-a angajat să sprijine preşedintele pro-Moscova Aleksandar Vučić, liderul SNS, afirmând că nu va „rămâne fără reacţie” în faţa protestelor pe care le consideră periculoase pentru stabilitatea Serbiei.
Manifestaţiile au fost declanşate iniţial de prăbuşirea acoperişului unei gări din Novi Sad, în noiembrie anul trecut, tragedie soldată cu 16 morţi. Evenimentul a devenit rapid un simbol al corupţiei şi neglijenţei autorităţilor. Dacă la început oamenii au cerut doar anchete transparente, protestele s-au transformat treptat în manifestaţii de amploare împotriva regimului Vučić, cu solicitări pentru alegeri anticipate şi pentru încheierea celor 12 ani de guvernare a preşedintelui.
Deşi majoritatea demonstraţiilor anticorupţie au fost paşnice şi au atras sute de mii de oameni, situaţia s-a radicalizat miercuri, când loialiştii pro-guvernamentali au organizat contramanifestaţii, generând ciocniri violente.
Sâmbătă seara, poliţia antirevoltă a fost din nou desfăşurată masiv în mai multe oraşe, inclusiv Belgrad, în timp ce manifestanţii au ieşit pe străzi pentru a cere, din nou, organizarea de alegeri anticipate. Birourile şi steagurile partidului SNS al lui Vučić au fost în centrul furiei mulţimii, în timp ce alte clădiri asociate puterii au devenit ţinte simbolice.
Protestatarii au spart şi geamurile sediului Partidului Radical Sârb, partener de coaliţie al SNS, iar imaginile cu vandalizarea clădirilor s-au răspândit rapid pe reţelele de socializare. În ultima săptămână, mai multe persoane au fost rănite în toată ţara, iar online circulă o înregistrare video neverificată în care poliţia pare să bată un bărbat în Valjevo, alimentând şi mai mult indignarea publică.
Michael O’Flaherty, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, şi-a exprimat vineri îngrijorarea faţă de „forţa disproporţionată a poliţiei” în Serbia, îndemnând autorităţile să pună capăt arestărilor arbitrare şi să încerce detensionarea situaţiei prin dialog.
La rândul său, Aleksandar Vučić a reacţionat la evenimentele de sâmbătă pe Instagram, scriind că „violenţa este o expresie a slăbiciunii totale” şi promiţând că „bătăuşii vor fi pedepsiţi”. Liderul de la Belgrad a respins în repetate rânduri cererile de alegeri anticipate, denunţând protestele ca parte a unui „complot străin de destabilizare şi răsturnare a regimului”.
Ministerul de Externe al Rusiei a emis la rândul său un comunicat în care îşi oferă sprijinul pentru preşedintele de dreapta pro-moscovit. „Nu putem rămâne insensibili la ceea ce se întâmplă în Serbia frăţească”, se arată în declaraţia Moscovei, care justifică acţiunile poliţiei prin necesitatea protejării „ordinii publice, a securităţii şi a vieţilor oamenilor”.
Protestele aproape zilnice din ultimele luni au pus o presiune fără precedent pe regimul Vučić, iar analiştii politici avertizează că situaţia ar putea escalada şi mai mult dacă nu va exista un compromis între autorităţi şi opoziţie. Pentru mulţi sârbi, demonstraţiile au devenit nu doar un semn al nemulţumirii sociale, ci şi un test al democraţiei într-o ţară aflată la răscruce între orientarea pro-europeană şi apropierea de Rusia.
