Mai multe țări europene se confruntă cu o problemă serioasă: trezorerii tot mai goale și inegalitate socială în creștere. În acest context, o soluție propusă de un expert francez – respectiv impozitarea suplimentară a celor cu averi foarte mari – pare să câștige teren. Mai multe detalii într-un material video ARTE Europa Săptămânal.
Economistul francez Gabriel Zucman, director al EU Tax Observatory, propune un impozit anual de 2% pe averile multimilionarilor și miliardarilor. Ideea este puternic dezbătută la Paris, unde guvernul caută soluții pentru deficitul bugetar, dar stârnește controverse între politicieni și economiști.
Oricum, ideea introducerii unor impozite pe marile averi revine în discuție și în alte țări.
CONTEXT:
Economistul francez Gabriel Zucman, director al EU Tax Observatory, a readus în centrul dezbaterii publice o idee care divide profund lumea politică și mediul de afaceri: introducerea unui impozit anual de 2% pe averile persoanelor foarte bogate. Propunerea, prezentată recent la Paris, vine într-un moment delicat pentru guvernul francez, confruntat cu un deficit bugetar de peste 5% din PIB și cu presiunea Bruxelles-ului de a-și redresa finanțele publice.
Pentru Zucman, unul dintre cei mai influenți economiști ai noii generații, cunoscut pentru cercetările sale privind paradisurile fiscale și inegalitățile de avere, taxarea marilor averi nu este o chestiune ideologică, ci una de justiție și eficiență economică. „Într-o lume în care cei mai bogați 0,1% controlează aproape 20% din averea totală, este firesc să ne întrebăm dacă sistemul fiscal mai servește interesului general”, a declarat el într-un interviu recent.
O taxă simbolică, dar cu impact potențial major
Propunerea sa vizează persoanele fizice cu o avere netă de peste 10 milioane de euro, care ar plăti un impozit anual de 2% din valoarea totală a activelor – de la portofolii financiare până la proprietăți și participații în companii. Conform calculelor EU Tax Observatory, o astfel de taxă aplicată la nivelul Uniunii Europene ar putea aduce aproximativ 250 de miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.
În Franța, impactul ar fi semnificativ: doar 0,1% dintre contribuabili s-ar încadra în categoria vizată, dar veniturile suplimentare ar putea finanța programe sociale sau investiții în programele legate de tranziția verde.
„Este o taxă modestă, dar simbolică – un semnal că solidaritatea fiscală trebuie să existe și la vârf, nu doar la bază”, a spus Zucman.
Guvernanții francezi se află într-o poziție complicată. Pe de o parte, Bruxelles-ul cere un plan credibil de reducere a deficitului, iar Comisia Europeană a avertizat că Franța riscă proceduri pentru depășirea pragului de 3%. Pe de altă parte, orice discuție despre creșterea taxelor este politică pură – cu potențiale costuri electorale uriașe.
Amintirea „taxei pe avere”, eliminată în 2018 de președintele Emmanuel Macron, planează încă asupra dezbaterii. Atunci, guvernul argumenta că impozitul descuraja investițiile și împingea capitalurile franceze către Elveția sau Belgia. Acum, revenirea ideii sub o nouă formă reaprinde aceleași temeri.
„Zucman vorbește frumos despre echitate, dar uită consecințele economice. Franța nu-și poate permite o nouă fugă a capitalului”, a declarat Éric Woerth, deputat al partidului conservator Les Républicains. În replică, reprezentanți ai stângii, precum lidera ecologistă Marine Tondelier, susțin măsura: „Este absurd ca un angajat care câștigă 2.000 de euro pe lună să fie impozitat mai mult, proporțional, decât un miliardar care își ascunde averea prin firme offshore”.
O dezbatere care depășește frontierele Franței
Discuția nu este nouă. Zucman, împreună cu economiști precum Thomas Piketty și Emmanuel Saez, promovează de ani de zile ideea unei taxe globale pe marile averi, menită să combată inegalitățile și să reducă dependența statelor de datorii publice. În 2023, Zucman a fost consultat de Națiunile Unite pentru un raport privind „justiția fiscală globală”, iar propunerile sale au fost discutate inclusiv în cadrul reuniunilor G20.
În SUA, senatorii Elizabeth Warren și Bernie Sanders au propus măsuri similare, dar au întâmpinat rezistență politică. În Europa, Spania și Norvegia au introdus forme moderate de impozit pe avere, în timp ce Germania și Italia rămân reticente.
Economiștii avertizează însă că aplicarea unei astfel de taxe necesită coordonare internațională. În lipsa acesteia, bogații ar putea muta activele în jurisdicții mai favorabile, reducând eficiența măsurii. „Fără o armonizare la nivelul întregii Uniuni Europene, riscăm să repetăm greșelile trecutului”, avertizează Philippe Martin, fost consilier economic al președintelui Macron.
Între morală și realpolitik
În esență, dezbaterea nu e doar tehnică, ci morală și politică. Franța are o tradiție destul de îndelungată a confruntărilor legate de taxare și redistribuire. Pentru mulți francezi, Zucman simbolizează o nouă generație de economiști care încearcă să reconcilieze capitalismul cu echitatea socială. Pentru alții, el reprezintă un pericol pentru competitivitate și investiții.
Puterea de la Paris nu a anunțat încă o poziție oficială. Fostul ministru al finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat doar că „toate opțiunile sunt pe masă”, dar a subliniat că Franța trebuie să „stimuleze creșterea, nu s-o pedepsească”.
Deocamdată, propunerea lui Gabriel Zucman rămâne o provocare intelectuală și politică – una care forțează Europa să se întrebe dacă poate construi un model economic mai echitabil, fără a-și pierde dinamismul. Iar Parisul, odată în plus, devine laboratorul în care se testează echilibrul precar dintre solidaritate și libertate economică.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
